Sănătate

BRAŞOV. Vă vine să credeţi? Spitalul Mârzescu are autorizaţie sanitară de funcţionare

  • marzescu-5.jpg
  • marzescutrepte.jpg
  • marzescu_interne1_240865.jpg
 

Cândva unul dintre cele mai cochete şi pitoreşti locuri din oraş, Spitalul Mârzescu este de multă vreme o bombă de mizerie, un loc pe care doar dacă îl vizitezi simţi că te îmbolnăveşti, iar cei care au avut ghinionul de-a fi internaţi acolo spun că au intrat cu una şi au ieşit cu alte boli, infecţia cu Clostridium difficile fiind doar una dintre ele.

Pavilioanele de la Mârzescu au fost clădite spre finele perioadei interbelice şi totul pare să fi încremenit, doar cele aproape opt decenii şi intemperiile au „lucrat” împotriva clădirilor, ale căror faţade sunt aproape complet jupuite. Pe alocuri, tencuiala căzută lasă să se vadă rănile sângerânde ale pereţilor de cărămizi roase. Şi în interior, peisajul e dezolant: tencuială coşcovită, infiltraţii de apă, pereţii plini de igrasie şi înnegriţi de praf, spoiala de vopsea galbenă, umflată, diformă, sub care pare că au „explodat” colonii de ciuperci, faianţă căzută, instalaţii sanitare ruginite, o înghețata casă a scărilor, pe care se văd și acum urmele unei vechi zugrăveli. Ceea ce ar trebui să fie un subsol tehnic, pentru că acolo se află și centrala termică, ce duduie, deloc nerecomandat, sub saloanele pacienților, este un labirint de coridoare întunecate, cu aceeași tencuială căzută și vopsea crăpată, țevi ruginite, cu mult praf, pânze de păianjen și un iz puternic de mucegai și de infecţie. Ușile moderne din lemn ale celor două cabinete de ambulatoriu, ORL şi Oftalmologie, nu reușesc decât să scoată în evidență mizeria. Şi cele câteva termopane strecurate pe ici pe colo contrastează cu lemnul vechi al ferestrelor duble ce pe alocuri au înțepenit fie în poziția deschis, fie nu se mai deschid. Ușile decupate, cu arc, scârțâie și se izbesc cu ecou prelung, ca într-un edificiu abandonat, dar bântuit.

Voluntarii au schimbat faţa, apoi au fost alungaţi

Doar curtea şi-a recăpătat de câteva săptămâni aspectul de parc de odihnă. În Pavilionul Mârzescu s-a mutat o altă secţie de Interne care funcţiona în staţionarul central (de pe Calea Bucureşti) al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe, apoi şi Hematologia. Şeful secţiei de Interne, dr. Laurenţia Andrei, a fost cea care a postat poze cu starea jalnică, iar voluntarii s-au mobilizat, în frunte cu Carmina Nicolescu, ce a mai făcut asemenea acţiuni la Spitalul de Copii. Planul era ca în prima zi să amenajeze parcul și să recondiționeze câteva dintre obiectele de mobilier ale proaspăt mutatei secții. În acea zi, peste 50 de persoane au trecut prin zonă pentru a da o mână de ajutor. Fie că a fost vorba despre studenți la Medicină, ONG-iști, părinți sau pensionari, ei au lucrat în unele momente cot la cot cu personalul medical de la Interne, pentru curățarea parcului și apoi pentru recondiționarea unor dotări din spital. Voluntarii au vopsit cauciucuri pe care le-au transformat în ghivece mari ornamentale, au adus flori pe care le-au plantat în noile ghivece, au transformat paleți în bănci pentru pacienții și aparținătorii care vor să se plimbe prin parc și au recondiționat mai multe stative, scaune de așteptare, mese și paturi. Când angajații Serviciului de protecție a plantelor, cu care CJ are contract pentru întreținerea zonelor verzi din jurul spitalelor, au ajuns şi ei, se apucaseră deja de treabp voluntarii de la Asociația Prietenii Pădurilor.
Totul trebuia să continue a doua zi, cu câteva intervenții în interiorul spitalului, pentru reamenajarea unor scări (vopsire), reparația și recondiționarea unei balustrade, reparația unor uși și alte lucrări relativ mărunte care să facă locul să arate ca o secție decentă de spital. Numai că între timp, managerul SCJU, dr. Daniela Neculoiu, s-a răzgândit, și le-a transmis voluntarilor că nu mai au ce căuta, așa cum fusese înțelegerea inițială. Ea a susținut că Spitalul Județean și Consiliul Judeţean au suficienți bani pentru a face aceste reparații și igienizări. Asta, în ciuda faptului că voluntarii obținuseră acordul spitalului pentru a face unele reparații și igienizări în exteriorul și în interiorul spitalului timp de două zile. Motivul invocat de managerul spitalului pentru alungarea voluntarilor a fost că s-au încălcat cele două condiții puse când și-a dat acordul: fără presă și fără politică. Cum totul a fost inițiat pe Facebook era aproape imposibil să scape de ochii presei, iar printre primii oameni care s-au alăturat acțiunii și a făcut și o donație destul de consistentă (dar fără a face publică implicarea sa financiară), a fost un parlamentar de Brașov. Patronul unei firme din Brașov, ce a dorit de asemenea să rămână anonim, a angajat oameni care să refacă treptele de la intrare, mâncate de vreme, și nu s-a lăsat până nu a fost lucrarea finalizată.

Gard „şvaiţer”, gunoaie împrăştiate

Spitalul Mârzescu, staționar al Spitalului Clinic Județean de Urgenţă Brașov, găzduieşte de multă vreme secțiile de ORL și Oftalomologie, iar de câțiva ani o altă secție de Interne, dar şi Geriatrie, Nefrologie şi Centrul de Dializă, apoi fiind mutată Oncologia, din altă clădire istorică, din Șchei, și ea pe cale să se dărâme, cele din urmă fiind în corpul ceva mai recent construit, dinspre Str. Sitei, dar tot cu aer vetust, de azil de bătrâni postbelic. Mulți ani, imobilul a găzduit Urologia, singura renovată, la aproape 20 de ani de la Revoluție, dar ulterior „împrospătării” secția a fost mutată în Staționarul Tractorul. Rampa lungă și cu unghi cam mare de înclinare pentru scaunele cu rotile e și ea ruginită, iar clădirea cenușie este şi ea intrată într-o buclă a timpului, cu mozaic și scări roase, uși și ferestre uitate din alte vremuri și o siglă din anii 70 ce indica pe atunci existența unui telefon public cu fise. ntrarea dinspre Strada Sitei e la fel de dezolantă: o poartă mică, de metal ruginit, în mijlocul unui gard de beton care e aproape prăbuşit sau îi lipsesc unele porțiuni, inclusiv cea care delimitează zona de gunoi. Cei responsabili au făcut o peticeală, astupând o porțiune de gard prăbușit cu placaj.

Pentru conducerea DSP, staţionarul „arată chiar bine”

Oricum, gunoaiele dau adeseori pe afară, iar când voluntarii au făcut curăţenie anul trecut, tot în curte, au găsit şi deşeuri medicale periculoase împrăştiate prin iarbă. Colac peste pupăză, vijelia a rupt zilele trecute un copac, care s-a prăbuşit peste gard în stradă, blocând-o pentru un timp. „Gardul acela este de vreo 40 de ani. Am trimis luni şeful serviciului tehnico-administrativ să vadă ce este acolo. O să încercăm să-l reparăm, dar prea multe nu se pot face, necesită o sumă mare, iar noi nu putem să facem investiţii acolo, nu putem să cerem bani de la Consiliul Judeţean pentru reparaţii capitale, pentru că nu sunt în proprietate. Tot ce putem face sunt lucrări de reparaţii curente şi de înrteţinere, curăţenie. Deja s-a făcut zugrăvirea saloanelor şi a grupurilor sanitare într-o parte a clădirii unde se află secţiile de ORL, Oftalmologie, înainte să fie relocată secţia de Interne. Se repară şi înlocuiesc geamurile, am angajat o firmă specializată, nu puteam să tot revopsim peste straturile anterioare. Se lucrează şi la grupurile sanitare, pe holuri, la subsol, iar saloanele le luăm pe rând, ca să nu fie afectaţi pacienţii. Ghena de gunoi este în curs de mutare, nu va mai fi lângă gard. Sperăm ca până la finele anului să fie terminate lucrările acestea care să mai îmbunătăţească aspectul şi condiţiile. Noi acum ne axăm pe reabilitarea şi modernizarea Corpului B de pe Calea Bucureşti”, spune dr. Neculoiu.
Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov, instituţie care are chiar câteva birouri în clădirea ambulatoriului de la intrarea dinspre Cuza-Vodă, spune că staţionarul Mârzescu are autorizaţie sanitară de funcţionare, fiind dată la pachet Spitalului Judeţean. „Au autorizaţie, îndeplinesc condiţiile, eu nu am văzut chiar să fie rău pe acolo. Oamenii se zbat şi fac tot ce se poate. Partea reabilitată recent chiar arată bine. Ştiţi că banii sunt insuficienţi. Bine că se face ceva”, ne-a declarat dr. Lavinia Buvnariu, directorul executiv al DSP Braşov.

De ce nu este reabilitat din temelii

„Noi nu putem face prea multe, nu putem face investiții, fiindcă Mârzescu are o problemă patrimonială, aparține Ministerului Sănătății şi Casei Naționale de Sănătate. Noi vrem să luăm clădirile de la Ministerul Sănătății, ca să putem investi în ele şi să le facem să ofere condiţii şi să arate aşa cum ar trebui o unitate sanitară, dar această potenţială preluare este pe rolul instanţelor, aşa că nu depinde de noi să urgentăm demersurile”, ne-a declarat Adrian Gabor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, for care are în administrare spitalele din municipiul Braşov.
Reamintim că, prin hotărârea Primăriei nr. 11.864/1940, municipalitatea braşoveană „donează Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, pentru Administraţiunea Generală a Casei Sănătăţii pentru Clădiri Spitaliceşti terenul numit «Livada lui Trausch», teren în suprafaţă de 30.500 mp”. În Contractul de Donaţie încheiat la 23 ianuarie 1942 se face menţiunea că în cazul când terenul donat sau edificiile zidite pe el se vor folosi pentru alte scopuri decât pentru spitale, terenul donat va reintra de drept fără vreo altă formalitate sau despăgubire în proprietatea municipiului Braşov.
La Cartea Funciară, însă, figurează doar terenurile în patrimoniul municipiului, dar donate, iar construcţiile, respectiv şapte corpuri de clădire, nu sunt înscrise în evidenţe. Însă, acestea sunt menţionate în HG nr. 972/2001 ca aparţinând domeniului public al judeţului, aceeaşi HG care a generat probleme cu ansamblul fortificat al Braşovului (turnuri, ziduri de apărare, bastioane), ce apare atât în domeniul public al judeţului, cât şi în cel al municipiului Braşov.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button