[ViDEO] BRAŞOV. „Nici n-ai ce ocoli, că dai dintr-o groapă în alta!”

Spune preşedintele Consiliului Judeţean Adrian Veştea (video), exasperat de modul în care Compania Naţională de Drumuri tergiversează reabilitarea DN 73, care face legătura între municipiile Braşov şi Piteşti, drum turistic şi arteră intens tranzitată de cei care fac naveta la şi din Braşov.

Drumul este un calvar pentru şoferii nevoiţi să circule între Braşov şi Cristian, Râşnov, Zărneşti,Bran. Gropile din asfalt s-au înmulţit atât de tare încât nici măcar cei care circulă zilnic pe această rută nu mai ştiu pe unde să ocolească. De fapt, nici nu mai au pe unde. Sunt opt ani de când fosta Companiei Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), devenită Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a mai reabilitat drumul turistic, tranzitat în week-end de 15.000 de maşini pe zi, dar drum de navetă pentru zeci de mii de braşoveni zilnic.
Problema se acutizează după o perioadă geroasă, când se mai încălzeşte puţin vremea şi pe arteră „răsar” nenumărate gropi. Acestea se măresc de la o zi la alta, iar obligaţia administratorului drumului ar fi să intervină cât mai urgent şi să repare şoseaua cu asfalt rece. CNAIR nu dă semne că s-ar grăbi, astfel că şoferii sunt nevoiţi să dea teste de îndemânare auto, dacă nu vor să ajungă cu maşina în primul service. Alţii merg chiar pe contrasens pe porţiunile de drum unde nu sunt prea multe gropi. De mulţi ani, se recurge la turnarea nor plombe pe porţiunile de asfalt, iar despre „reabilitare” se tot discută începând din anul 2008. S-au făcut şi refăcut proiecte, iar potrivit datelor disponibile pe site-ul CNAIR, la secţiunea stadiul proiectelor în derulare, în mai 2014, cu o finanţare europeană nerambursabilă, prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi (POS-T), au început lucrările. În luna decembrie 2016 erau realizate în proporţie de 27%, iar ca termen de finalizare a lucrărilor e mintită luna decembrie a acestui an, asta după ce, de-a lungul anilor, au fost lansate şi alte termene de finalizare a lucrărilor, unul dintre ele fiind septembrie 2016. Valoarea totală a contractului este de circa 276 milioane de lei.

Proiectul a fost „fazat” şi a început din Argeş

În documentul disponibil pe site-ul CNAIR sunt prezentate şi câteva explicaţii privind întârzierile. Astfel, pe lista problemelor figurează, printre altele, obţinerea autorizaţiei de construire pentru sectoarele afectate de revizuirea acordului de mediu, apariţia unor cantităţi suplimentare de lucrări (consolidări), exproprieri suplimentare, achiziţionarea unor lucrări suplimentare, obţinerea unor noi avize şi acorduri.
Având în vedere că lucrările s-au prelungit, pentru modernizarea acestei artere, CNAIR a obţinut de la Comisia Europeană „fazarea” proiectului, adică implementarea lui şi în ciclul bugetar european 2014-2020. Astfel, faza 1, aferentă ciclului bugetar european 2007 – 2013, reprezintă lucrări executate, având ca termen-limită de efectuare a plăţilor 31 decembrie 2015, plus lucrările executate până la 30 septembrie 2016, care justifică o parte din avansul acordat de către beneficiar în cadrul contractului de lucrări şi nerecuperat în perioada de eligibilitate. Faza a doua reprezintă restul lucrărilor rămase de executat până la sfârşitul proiectului, cu rambursarea cheltuielilor eligibile din Programul Operaţional Infrastructura Mare.
De altfel, în luna decembrie a anului trecut Comisia Europeană a aprobat continuarea finanţării lucrărilor pentru acest proiect. Valoarea totală eligibilă a cererii de finanţare este de 59,7 milioane de lei, din care cofinanţarea e de 50,75 milioane de lei, iar aproape 9 milioane d lei reprezintă contribuţia de la bugetul dedStat. Proiectul „Modernizare DN 73 Piteşti – Câmpulung – Braşov km 13+800 – km 42+850; km 54+050 – km 128+250” presupune modernizarea a 103,25 km de drum naţional, reconstrucţia a şapte poduri, reabilitarea a 17 poduri, reducerea ratei accidentelor cu 10% şi o reducere estimată a costurilor de operare a vehiculelor cu 5%.

Afectează turismul din zonă

Starea jalnică a DN 73 a fost denunţată de-a lungul anilor de primarii localităţilor din zona Râşnov – Bran – Moieciu, ei afirmând că afectează în special turismul. În anul 2014, reprezentanţii Primăriei Bran au reclamat faptul că în anul 2013 reprezentanţii Ministerului Turismului şi Dezvoltării au respins dosarul pentru a reevalua statutul staţiunii, printre motivele invocate fiind starea deplorabilă în care se află această arteră. Problema DN 73 a fost ridicată şi în luna noiembrie a anului trecut, în timpul unei conferinţe privind dezvoltarea microregiunii Bran – Moieciu – Fundata. „Auzim că anul viitor (2017 – nota red.) se doreşte reabilitarea DN 73, dar acelaşi lucru îl auzim în fiecare an”, a afirmat atunci primarul comunei Moieciu, Mircea Manea.

„Echitabil era să se facă şi 20 de km din judeţul Braşov”

Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, care a precizat că de 12 ani,  cât timp a fost primar al Râşnovului, a încercat să convingă autorităţile naţionale să rezolve problema acestui drum. „Am făcut adrese, am dat autorizaţiile de construire pentru lucrări, dar, din păcate, şi acum suntem în situaţia de a spune că starea drumului nu ne avantajează deloc”, a declarat atunci preşedintele CJ Braşov.
Veştea a reluat tema zilele trecute, după ce unul dintre colegii săi de partid, consilierul judeţean PNL Ionel Drăguţu, a lansat o petiţie online pentru repararea DN73. „În calitate de primar al Râşnovului şi acum de preşedinte al Consiliului Judeţean, am făcut adrese peste adrese către compania naţională de drumuri. Este un drum foarte circulat, atât de către cei care fac naveta la Braşov sau din Braşov, cât şi de turişti, iar reabilitarea lui trenează de prea multă vreme. Ba ni se spune că s-au făcut 27%, ba că au pornit de la Piteşti, s-au tot făcut planuri, le-am văzut şi eu cu ani în urmă, dar tot aşteptăm în zadar. Este într-o stare totală de degradare, nici nu vă puteţi închipui, nici nu ai ce să ocoleşti, că dai în altă groapă! Sunt în asentimentul celor care au semnat petiţia şi cred că ar fi fost echitabil, dacă s-au făcut 20 de kilometri în Argeş să se facă şi 20 km dintre cei peste 50 din judeţul Braşov”, a afirmat preşedintele CJ Braşov.