„Pun capăt umilinței chiar cu prețul vieții”

„Pun capăt umilinței chiar cu prețul vieții”. Este parte din mesajul (foto 2) Ilenei Negru (Militaru), care și-a dat foc la Brașov în 25 mai, de Ziua Eroilor, cum a fost și copilul ei, împușcat în Decembrie ‘89, când avea doar 12 ani. Brașoveanca s-a autoincendiat, nemaiputând să îndure modul în care a tratat-o statul român, în atâția ani cât a căutat adevărul și înfăptuirea justiției pentru fiul său și celelalte victime ale Revoluției. Gest tragic al brașovencei despre care autoritățile (Poliție, ISU-SMURD, procurori) au tăcut inexplicabil timp de două săptămâni, până când cineva a anunțat pe Facebook și au fost întrebați de jurnaliști (detalii aici).

De fapt, pentru asta, la Braşov a avut loc azi un protest, în faţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, şi în faţa Casei Judeţene de Pensii (CJP) Braşov, locul unde se pare că Ileana Negru (Militaru), femeia care s-a autoincendiat, a avut parte de umilinţe care i-au făcut durerea insuportabilă (detalii aici).

Mulți așteaptă adevărul și dreptatea

Totodată, Ioan Demi, timișorean de origine, cel care a pornit Revoluția din 21 decembrie în orașul nostru, a mers la Prefectură și la Primărie, împreună cu secretarul de stat pentru problemele luptătorilor anticomuniști. Cei doi au cerut autorităților să facă demersurile necesare pentru realizarea monumentului eroilor, după care au depus o coroană de flori la mormântul copilului erou, Adrian Negru.

„Mandatul meu la Secretariatul de Stat își propune să deschidă porțile, să deschidă calea către o altă abordare. Fiind victimă, părintele meu fiind ucis la televiziune în data de 22, vreau să deschid poarta către memoria acestor eroi, tineri eroi, prin proiecte elocvente. Avem în desfășurare acum ca fiecare copil erou, vreau să vă spun că eroii n-au vârstă, fiecare copil erou va avea o plăcuță comemorativă în școala unde activa”, a declarat secretarul de stat Mihai Iulian Dodu.

Cei doi au fost însoțiți de câțiva revoluționari, între care Maria Vlase, mama unui erou de numai 19 ani, ucis la Revoluție.

„Dreptate așteptăm de 34 de ani. Noi nu ne dorim altceva și vrem respect și recunoștință pentru cei care au murit, pentru cei care s-au jerfit pentru libertatea de care ne bucurăm astăzi. Din păcate, nu există un cult pentru eroi. M-am confruntat cu atâtea probleme de 34 de ani, am devenit o voce, singura voce din Brașov, deci mă lupt de atâta timp… până și pentru un monument care să le fie dedicat memoriei lor”, a declarat aceasta.

Mesajul integral al brașovencei

La scurt timp de la încheierea protestului din fața Parchetului, purtătorul de cuvânt al instituției a dat publicității și biletul de adio lăsat de Ileana Negru. E vorba de mesajul găsit lângă femeie în ziua autoimolării, despre care procurorii brașoveni au spus sec, când au fost întrebați de jurnaliști, acum câteva zile, că „nu e oportun” să vorbească. 

Acum pare că s-au răzgândit. Redăm comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov:

„În considerarea interesului public manifestat recent cu privire la incidentul din data de 25 mai 2023, petrecut pe raza staţiunii Poiana Braşov, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov dă următorul comunicat de presă:
La data de 25 mai 2023, organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Staţiunii Poiana Braşov au dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 192 alineatul 1 Cod Penal, situația de fapt reţinută fiind următoarea:
La data de 25 mai 2023, o persoană de sex feminin în vârstă de 66 de ani s-ar fi autoincendiat pe drumul forestier cunoscut drept “Drumul Vechi” din zona Poiana Mică, situat pe raza Staţiunii Poiana Braşov, ulterior decedând.
La faţa locului, în proximitatea victimei, a fost identificată o bucată de carton de culoare albă, care avea lipită o panglică în culorile drapelului naţional pe colţul din stânga-sus. Alături de prezentul comunicat, facem public conţinutul mesajului inscripţionat.
Cercetarea penală este în desfăşurare, fiind dispusă realizarea unei autopsii medico-legale. Ulterior dobândirii raportului de autopsie şi a obţinerii tuturor probelor necesare, procurorul de caz va dispune o soluţie în acord cu prevederile legale”.

Mesajul afișat de femeie pe o pancartă:

„În semn de protest după 33 de ani de suferinţă, durere, umilinţă, batjocură, azi pun capăt umilinţei chiar cu preţul vieţii.
Trag un semnal de alarmă în memoria Eroilor, Răniţilor, Reţinuţilor.
Vrem proclamaţia, punctul 8 de la Timişoara. Revoluţia este a noastră, nicidecum a comuniştilor ce ne-au furat-o.
Ilici Iliescu, torţionarul, criminalul, ce ne-a ucis copilaşii.
Eroii răniţi reţinuţi au merite deosebite, nu luptătorii şi revoluţionarii. Ei şi-au vărsat sângele pentru libertate.
Ei au fost împuşcaţi strigând jos comunismul, vrem liberate. Ei au fost bătuţi, batjocoriţi, umiliţi şi reţinuţi de comunişti, nu luptătorii şi revoluţionarii.
Pentru ce au ei merite deosebite cu rol determinant?
Asta e umilinţa părinţilor, copiilor, soţilor şi soţiilor.
Fraţi români care vă iubiţi ţara, treziţi-vă! E momentul să ne câştigăm meritul Revoluţiei României din Decembrie 1989.
Eroii noştri nu-s lăsaţi să-şi doarmă somnul de veci binemeritat!”.

Altă durere veche

Proclamația de la Timișoara, la care face referire Ileana Negru, este un document programatic adoptat la Timișoara în data de 12 martie 1990. A fost redactat în urma manifestației populare din Piața Operei, începute cu o zi înainte. George Șerban, mai târziu deputat PNȚCD de Timiș, inițiatorul Proclamației de la Timișoara și al declarării zilei de 16 decembrie (ziua declanșării Revoluției la Timișoara) ca zi națională de luptă împotriva totalitarismului, a fost inspirat în demersul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș.
Cea mai cunoscută solicitare a documentului este punctul 8, care cerea lustrație: ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securității să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punând accent mai ales pe funcția de președinte.
În perioada următoare, documentul a fost recunoscut și sprijinit de sute de asociații civice, iar aproape 4 milioane de cetățeni au semnat apeluri în favoarea introducerii punctului 8 în legea electorală.
Unul dintre scopurile documentului a fost condamnarea explicită a comunismului și a luptei de clasă promovate de comunism.
„8. Ca o consecință a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte (…)”.

Proclamația a eșuat în a stabili procedurile electorale în România, conform punctului 8.