BRAȘOV. TVR în Epoca (sa) de Aur

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

Seria de evenimente „Serile Facultății de Litere”
programează astăzi lansarea volumului „O tribună captivantă” a lui Alexandru
Matei, o carte despre televiziune, ideologie, societate în România socialistă
(1965-1983). Evenimentul prezentat de către Adrian Lăcătuș și Dan Ţăranu. are
loc începând cu ora 18.00, la Librăria Okian.

Alexandru Matei s-a născut la 11 aprilie 1975 la București.
Este licențiat al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din
București, unde a urmat de asemenea un masterat în antropologie culturală. Este
doctor în literatură franceză contemporană, la Universitatea din București și
la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (2007). Între anii
2003 și 2006 a beneficiat de o bursă doctorală oferită de Guvernul Francez. A
avut alte burse și rezidențe, toate în Franța și România, între 2009 și 2013.
În prezent, este lector doctor la Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din
cadrul Universității Europei de Sud-Est Lumina și bursier New Europe College.
Predă cursuri de Teoria literaturii la Universitatea din București. Semnează
studii, eseuri și articole de teorie literară și de istoria televiziunii române
în numeroase reviste culturale din țară și din străinătate. Este colaborator
permanent la revistele Observator cultural (începând cu anul 2000), Dilema
veche, România literară, Bucureștiul Cultural. Deține rubrica de teorie
literară în revista Astra, de la Brașov. În 2008 publică volumul de eseuri
Ultimele zile din viața literaturii (Editura Cartea Românească), care primește
Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România. În același
an, obține locul I în topul celor mai buni eseiști români organizat de revista
22. A mai publicat volumul Mormântul comunismului românesc. „Romantismul
revoluționar“ înainte și după 1989 (IBU Publishing, 2011) și Jean Echenoz ou la
distance intérieure la editura Harmattan (2012). Cartea amintită reprezintă
rezultatul cercetării întreprinse în cadrul „Programului postdoctoral pentru
formare cercetători în științe” la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din
București, octombrie 2010 – martie 2013.

„Într-o societate
închisă, în care o subțire minoritate avea ocazia să treacă dincolo de granițe,
în lumea liberă, Televiziunea a fost o deschidere spre ce se întâmpla în jurul
nostru. Pentru unii români, ea a fost nu numai principala fereastră spre lume,
ci chiar și singura. Într-o vreme în care niciunul dintre noi nu visam că vor
exista posturi gen Discovery sau National Geographic, TVR avea emisiunea
Teleenciclopedia, astăzi clasică. Într-o vreme în care nu bănuiam că vor exista
canale ce vor difuza numai filme polițiste, TVR difuza, sâmbăta seara, seriale
cu detectivul Kojak sau inspectorul Columbo. Și, într-o vreme în care nimeni
n-ar fi pariat pe succesul telenovelelor, majoritatea românilor — dacă nu toți
— au urmărit, seară de seară, la finele anilor ’70, teribilele aventuri ale
familiei Ewing din Dallas.

Dar televiziunea acelor
ani nu a fost numai entertainment. Televiziunea mai însemna ceva: ideologie și
politizare, manipulare a Istoriei și — mai ales în anii ’80 — un sinucigaș cult
al personalității Conducătorului.

Autorul acestui volum
are tot ce-i trebuie pentru o asemenea istorie: are talentul calm al unui
spirit mobilat, după cum are și relaxarea unei generații mai tinere.

Povestea televiziunii
noastre între anii ’60 și ’80 este, pentru mulți români, parte din povestea
lor”, spune Adrian Cioroianu despre cartea lui Alexandru Matei.