BRAȘOV. „Nu este groapă de gunoi, nici depozit de deșeuri, ci o uzină”

Reacţiile negative, din ce în ce mai vehemente, față de construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) la Prejmer l-au determinat și pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Todorică Şerban, (care a fost primar al comunei Prejmer timp de 20 de ani), să-și spună punctul de vedere referitor la acest subiect.

Reamintim că un demers similar a fost întreprins de Szenner Zoltan, celălalt vicepreşedinte al CJ Braşov, cel care are în atribuţii inclusiv protecția mediului, cultura și turismul și Direcția Management Proiecte care va implementa și Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Detalii: BRAȘOV. Petiție împotriva viitoarei stații de sortare a deșeurilor. Cum răspund autoritățile.

Iată ce spune colegul său Todorică Șerban

„Am urmărit cu mare atenție modul în care a fost prezentat, dezbătut, comentat proiectul (…),

Ca prejmerean, înainte de toate, dar și ca fost primar, vreme de 20 de ani, al comunei, doresc să fac publice opinia și poziționarea mea în legătură cu acest subiect.

1. Trebuie să recunoaștem cu toții – locuitorii județului Brașov – că avem o problemă legată de gestionarea deșeurilor. Iar această problemă nu se rezolvă în niciun caz prin depozitarea/îngroparea unei cantități din ce în ce mai mari de deșeuri la rampă, nici prin construirea mai multor rampe (de altfel, legislația europeană nu permite existența mai multor rampe de depozitare într-un județ). 

Dimpotrivă, managementul modern al deșeurilor se bazează pe conceptul „devierii de la rampă”, ceea ce înseamnă reducerea cantității de deșeuri depozitate/îngropate la rampă. Deșeurile nu sunt „gunoaie” de aruncat sau îngropat (și, prin aceasta, factori poluanți), ci reprezintă o resursă care trebuie valorificată, prin reintroducerea ei în economia circulară. 

Exact asta urmărește Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Dacă actualmente se transportă la rampă 95% din deșeurile generate în județul Brașov, prin SMID procentajul va scădea până la 10%! Această informație poate explica interesul unora care fac atmosferă împotriva proiectului…

2. Implementarea SMID la nivel de județ nu este un moft sau o chestiune facultativă, ci o obligație pentru atingerea țintelor asumate de România prin Tratatul de aderare la UE și prevăzute în Programul Operațional Sectorial Mediu. Iar județul Brașov este printre puținele din țară care nu au acest sistem. 

Este obligatoriu să-l implementăm, pentru ca România să nu intre în procedura de infringement pe mediu, cu pierderi mari pentru fiecare dintre noi.

3. Investiția se cifrează la peste 100 de milioane de euro, neputând fi susținută din fondurile proprii ale județului Brașov. Avem oportunitatea de a accesa fonduri europene nerambursabile și nu există nici un motiv să nu profităm! Pentru că de făcut, tot va trebui s-o facem! 

4. În decursul activității mele de primar al Prejmerului, am derulat multe proiecte. Unele dintre ele au fost privite, la început, cu neîncredere sau chiar adversitate, pentru ca ulterior să se dovedească faptul că temerile au fost nejustificate, iar acele investiții au adus un plus comunei. 

Amintesc doar proiectele privind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată din comuna Prejmer.

5. Pentru că am observat propagarea unor dezinformări și încercări de manipulare în privința a ceea ce înseamnă un Centru Integrat de Management al Deșeurilor, doresc să fac următoarele precizări:

– Un astfel de centru nu este „groapă de gunoi”, nici depozit de deșeuri, ci, practic, o uzină de prelucrare a deșeurilor în hale și tuneluri închise, impermeabilă față de sol și dotată cu cea mai performantă tehnologie de purificare a apei utilizate, apă care, după epurare, va fi deversată în rețeaua de canalizare. 

Nu vor exista platforme/rampe/spații de depozitare deschise. Deșeurile prelucrate de CMID vor fi tratate pentru a fi inerte și sterile, astfel încât nu vor constitui surse de hrană pentru animale și nu vor fi depozitate nici măcar temporar în acea locație.

– Zona avută în vedere pentru construirea CMID se află la peste 3 kilometri, în line dreaptă, de primele case din Prejmer. Este de peste 3 ori mai mult decât distanța minimă reglementată de lege.

– Nu există absolut nici un risc de afectare a captărilor de apă din Prejmer, din simplul motiv că acestea se află într-o altă zonă a unității administrativ-teritoriale. În plus, tehnologia de ultimă generație prevăzută în proiect și adâncimea la care se află pânza freatică din zona vizată elimină și riscul contaminării acesteia.

– Funcționează și la noi în țară, și în străinătate, asemenea centre de management integrat care sunt situate mai aproape de localități și nu dispun de tehnologia prevăzută pentru CMID Prejmer. Cu toate acestea, problema mirosurilor nu există.

– Construcția CMID reprezintă o oportunitate de a scoate traficul greu din Prejmer, având în vedere că proiectul prevede asigurarea accesului auto la acest centru de management integrat al deșeurilor fără ca mașinile să treacă prin localități. Practic, vom avea o ocolitoare a Prejmerului construită cu bani europeni.

– Materializarea acestui proiect va crea locuri de muncă și va genera anual sume importante la bugetul comunei Prejmer, din taxele și impozitele plătite de CMID.

6. Înțeleg oamenii de bună credință care au îndoieli și chiar temeri legate de acest proiect. Acestor oameni trebuie să li se ofere toate informațiile, pentru a se putea exprima în deplină cunoștință de cauză, ceea ce am încercat să fac prin aceste rânduri. 

Dar nu pot fi de acord cu aceia care, mânați de interese economice, politicianiste ori, pur și simplu, de rea-voință, cultivă teama, dezinformează conștient și încearcă să-i manipuleze pe ceilalți. 

În ceea ce mă privește, susțin 100% acest proiect, fiind convins că este folositor Prejmerului și că va contribui la dezvoltarea în continuare a comunei noastre și a întregului județ. Argumentele le-am prezentat mai sus.

Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, susțin și voi susține întotdeauna proiectele majore, care aduc plusvaloare și sunt de natură a crește standardul de viață al locuitorilor județului în care trăim.

P.S. Așa cum știți, locuiesc în Prejmer împreună cu familia. Am rude și prieteni aici. Iubesc această comună și îmi pasă de întreaga noastră comunitate. Credeți că dacă aș fi avut vreun dubiu legat de impactul acestui proiect l-aș mai fi susținut?”, se arată în comunicatul ce pare a fi mai mult o scrisoare deschisă, fiind semnat  „Cu prietenie,  ȘERBAN Todorică Constantin, Vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov”.