Statul pierde miliarde din propria birocrație. „Rectificarea bugetară trebuie făcută pe bani reali, nu pe iluzii”

Bugetul României pe anul 2026 intră în ultimul trimestru sub o presiune uriașă dată de execuția bugetară, costurile tot mai mari de finanțare și incertitudinea politică. În acest context, rectificarea bugetară din această toamnă devine un veritabil test de realism: va arăta dacă statul poate transforma veniturile prognozate în încasări reale și dacă este capabil să își recupereze sumele pe care le are deja de primit.

Potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames, principala întrebare la care Guvernul trebuie să răspundă este de unde va acoperi plățile către furnizori, transferurile către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și investițiile, fără a scăpa deficitul bugetar de sub control.

Un buget dependent de banii europeni și sugrumat de dobânzi

Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB și pe un volum al investițiilor publice de 163,8 miliarde de lei, dintre care aproximativ 53,4 miliarde de lei reprezentau alocări din PNRR. În paralel însă, cheltuielile cu dobânzile au crescut accelerat, fiind estimate la 60,8 miliarde de lei – cu 10,3 miliarde de lei mai mult decât în 2025.

„Aceste cifre spun două lucruri. Pe de o parte, investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont. Orice întârziere la implementarea proiectelor sau la evaluarea cererilor de plată obligă statul să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii sau prin împrumuturi noi, extrem de scumpe”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

PNRR: 66% din bani încasati, restul depinde de jaloane

Din alocarea totală PNRR de 20,11 miliarde de euro, România încasase până la începutul lunii octombrie aproximativ 13,27 miliarde de euro (circa 66%), la care s-au adăugat recent peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3.

Totuși, diferența de aproape 6,84 miliarde de euro rămâne incertă. Fără aprobarea și virarea efectivă a plăților de către Comisia Europeană, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Neîndeplinirea unor jaloane riscă să transforme acest gol într-unul structural, imposibil de rezolvat prin simpla amânare a plăților către furnizori.

Banii pierduți prin sertarele administrației: Cazul jocurilor de noroc

Analiza Frames a subliniat că o mare parte din presiunea bugetară vine din incapacitatea administrației de a colecta taxele existente. Un exemplu concret este aplicarea OUG nr. 7/2026, prin care autorizarea jocurilor de noroc a fost mutată la nivel local.

Efectele financiare ale acestei măsuri au fost dramatice:

• Încasările din taxele de autorizare pentru aparatele slot-machine au scăzut în perioada februarie-mai de la 485 de milioane de lei (în 2025) la 300 de milioane de lei (în 2026), înregistrând o prăbușire de 38%.
• Până la 1 septembrie, din aproximativ 3.100 de primării din țară, doar 90 adoptaseră hotărârile necesare pentru a permite eliberarea autorizațiilor.
• Operatorii licențiați nu au putut plăti taxele din cauza blocajelor administrative, iar organizația reprezentativă a industriei (FEDBET) a raportat închiderea a peste 1.300 de locații și afectarea a 8.500 de locuri de muncă.

Estimările din piață arată pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un impact anual potențial de până la 550 de milioane de euro până la începutul anului 2027.

Rectificarea bugetară: Bani reali, nu cifre pe hârtie

Analiza Frames a concluzionat că soluția nu constă în inventarea unor surse noi de taxare sau în transferarea riscurilor asupra mediului de afaceri, ci în colectarea integrală a veniturilor datorate deja statului, combaterea muncii la negru și eficientizarea aparatului administrativ.

„Rectificarea bugetară ar trebui să înceapă cu o comparație onestă între veniturile programate și cele realizate. Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb. Aceeași disciplină trebuie aplicată și bugetului pe 2027, care trebuie să plece de la încasări reale, nu de la cifre frumoase pe hârtie”, a subliniat Adrian Negrescu.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.