Planul care poate salva bugetul: Amnistie fiscală de tip italian și titluri de stat vândute la supermarket

Scoaterea la lumină a zecilor de miliarde de euro din economia subterană reprezintă testul de foc al noului Guvern. În condițiile în care economia funcționează cu „frâna de mână trasă”, România are nevoie urgentă de o strategie financiară avangardistă.

O analiză a companiei de consultanță Frames propune o schimbare radicală de paradigmă: corelarea unei amnistii fiscale curajoase cu mutarea titlurilor de stat (Tezaur și Fidelis) direct la casele de marcat din supermarketuri și benzinării.

Modelul european: Cum transformăm amnistia fiscală în motor de investiții

România a mai apelat în trecut la ștergeri de penalități, însă acestea au oferit doar o „gură de oxigen” pe termen scurt, fără a convinge românii să își repatrieze capitalurile. Experții Frames recomandă trecerea la mecanisme perfecționate deja de marile economii europene.

• Modelul Italian (Scudo Fiscale): A reușit repatrierea și legalizarea unor zeci de miliarde de euro din paradisuri fiscale.
• Strategia Germaniei și Spaniei: Ferestre de conformare voluntară cu imunitate penală și taxe reduse.

Condiția de succes: „O amnistie fiscală bine gândită ar putea atrage câteva miliarde de euro, generând resursele necesare pentru reducerea deficitului bugetar, fără a fi nevoie de măsuri coercitive sau de creșteri de taxe”, a relatat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Titluri de stat la supermarket: Adio cozi la Trezorerie și Poștă!

Deși programele Tezaur și Fidelis sunt extrem de sigure și au dobânzi competitive și neimpozitabile, procesul actual de achiziție rămâne birocratic. Soluția propusă de analiști este democratizarea obligațiunilor publice prin transformarea lor în bonuri sau cupoane valorice accesibile în retailul de masă.

Cum ar funcționa sistemul?

1. Micro-investiții la cumpărături: Cetățeanul își poate schimba numerarul direct pe un instrument financiar garantat de stat, chiar în timp ce își plătește coșul zilnic.
2. Protecție împotriva inflației: Tipărirea de bonuri cu valori nominale mici ar atrage o masă de români care dețin economii în cash și evită sistemul bancar din neîncredere.
3. Mai puține împrumuturi externe: Statul s-ar finanța direct de la cetățeni, reducând dependența de creditele externe scumpe și rigide.

Riscul major: Supermarketurile pot deveni „automate de spălare a banilor”

Orice simplificare radicală a accesului la instrumente financiare prin cash trebuie să respecte la sânge normele europene împotriva spălării banilor (AML).

Fără filtre tehnice stricte, implementarea ar putea eșua lamentabil. Pentru a evita transformarea marilor rețele de retail în platforme de legalizare a banilor negri, autoritățile ar fi obligate să dezvolte:

• Sisteme digitale de validare instantanee a identității la casele de marcat.
• Praguri clare și stricte de tranzacționare.

Este nevoie de curaj politic

Trecerea de la modelul în care băncile sunt principalii creditori ai statului la un sistem în care publicul larg asigură finanțarea ar forța și sistemul bancar să își diversifice serviciile. Totuși, mingea este acum în curtea politicienilor.

„Pentru ca o astfel de strategie să devină realitate este însă nevoie de voință politică și de curaj instituțional”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.