Paradoxul PNRR: Municipiul Brașov, la coada clasamentului urban din judeţ privind atragerea fondurilor europene pe cap de locuitor
Județul Brașov se situează la coada ierarhiei naționale în ceea ce privește sumele atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu o medie de doar 857 de lei pe locuitor, județul ocupă locul 39 din 42, aflându-se la o distanță uriașă de media națională de 1.437 de lei. Această contraperformanță generală este dictată în mod direct de ineficiența administrativă a Municipiului Brașov, polul de dezvoltare care, deși dispune de cea mai mare capacitate instituțională, a atras sume dezamăgitoare raportat la populația sa.
Potrivit unei analize de specialitate publicate de platforma Bani Curați, plățile efective realizate către primăriile și Consiliul Județean Brașov, de la demararea programului și până la 3 noiembrie 2026, însumează 468,5 milioane de lei.
Ineficiența Municipiului Brașov: Ultimul loc între orașele județului
Deși decontează sume mari în valoare absolută (65,52 milioane de lei prin 12 contracte), Municipiul Brașov s-a dovedit extrem de ineficient în raport cu dimensiunea sa. Împărțită la cei peste 237.000 de locuitori, alocarea este de doar 276 de lei pe cap de locuitor.
Acest randament slab plasează reședința de județ pe ultimul loc (10 din 10) în topul performanței urbane brașovene. Cifrele devin de-a dreptul îngrijorătoare atunci când sunt comparate cu administrațiile orașelor mai mici, care s-au mișcat mult mai rapid. De exemplu, Municipiul Făgăraș a atras 2.539 de lei pe locuitor (de aproape 10 ori mai mult decât Brașovul). Liderul absolut al județului este Orașul Victoria, care a reușit o performanță administrativă rară: 12.327 de lei pe locuitor. În termeni absoluți, mica administrație din Victoria a atras mai mulți bani (79,46 milioane lei) decât întreaga primărie a Municipiului Brașov.
Printre puținele proiecte majore de la nivelul reședinței de județ care au generat decontări consistente se numără dotarea unităților de învățământ, renovarea energetică a unor clădiri rezidențiale și achiziția de insule ecologice digitalizate.
Mediul rural: Hărmanul dă lecții de administrație, Teliu rămâne cu zero lei
Discrepanțe majore de eficiență se înregistrează și în mediul rural. Comuna Hărman este campioana județeană la acest capitol, reușind să atragă 2.026 de lei pe locuitor (14,5 milioane de lei în total). Este urmată de Crizbav (1.594 lei/locuitor) și Sâmbăta de Sus (1.360 lei/locuitor).
La polul opus se află administrațiile care au ratat complet sau parțial trenul PNRR. Din cele 58 de UAT-uri din județ, comuna Teliu este singura care nu a încasat niciun leu și nu figurează cu proiecte proprii. O situație atipică are și comuna Sânpetru, care figurează cu zero lei încasați ca beneficiar direct (deși este parte dintr-un parteneriat major cu o primărie din Mureș care gestionează fondurile).
Consiliul Județean și pericolul pierderii banilor
Consiliul Județean Brașov a contribuit la ridicarea mediei județene, reușind să atragă 76,3 milioane de lei prin 17 contracte, printre cele mai importante numărându-se achiziția de microbuze verzi pentru școli și eficientizarea energetică a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii.
Dincolo de cifrele dezamăgitoare ale reședinței de județ, toate administrațiile brașovene se află acum într-o cursă împotriva cronometrului. Conform Legii nr. 183/2026, activitățile finanțate prin PNRR trebuiau închise până la 31 august 2026. Proiectele care nu sunt finalizate trebuie terminate obligatoriu până la 31 decembrie 2026 folosind bani din bugetele locale. Primăriile ineficiente, care nu vor respecta acest termen, riscă să fie obligate să returneze fondurile europene deja încasate.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
