Cei din Generația Z sunt nemulțumiți de salarii / Alte pretenții ale tinerilor

Cei din Generația Z sunt nemulțumiți de salarii.

Candidații din Generația Z devin tot mai activi pe piața muncii, iar angajatorii simt tot mai mult impactul lor asupra actualului model de muncă. An de an, tinerii Generației Z reprezintă un procent tot mai mare din populația aptă de muncă. Asta deși rata de șomaj în rândul acestora s-a menținut la 22,2% în primele 3 luni ale anului 2023, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Totodată, pe platforma de recrutare online BestJobs, tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani reprezintă 20% din totalul candidaților și realizează aproximativ 100.000 aplicări pe lună.

Cei din Generația Z sunt nemulțumiți de salarii

Candidații între 18 și 24 de ani aplică predominant la internship-uri și joburi entry-level, din Vânzări, Marketing, Financiar și IT. 40% dintre ei declară că primul job nu a fost în domeniul pe care l-au studiat, după cum arată datele celui mai recent sondaj BestJobs.

Prima impresie despre piața muncii a fost că salariile pentru nivelul lor de experiență sunt foarte mici, după cum au declarat 64% dintre respondenții Generației Z ai sondajului. În plus, consideră că mediul de lucru este unul stresant pentru ei (52%), că șefii au așteptări prea mari (34%) și că volumul de muncă este substanțial (27%).

Cei din Generația Z sunt nemulțumiți de salarii

„Noua generație de candidați începe să ocupe o parte tot mai mare din volumul total de angajați și astfel își fac simțit tot mai mult impactul. Ei evoluează foarte rapid și au încredere mult mai mare în propriile instincte și valori, motiv pentru care mulți dintre ei nu ajung să lucreze în domeniul studiat, dacă ofertele sau condițiile nu le sunt pe plac. În plus, pretențiile lor financiare sunt mai mari, în ciuda lipsei de experiență, iar mentalitatea conform căreia e nevoie să îți sacrifici stilul de viață pentru a dobândi cunoștințe profesionale nu li se potrivește. Vedem totodată și cât de mult s-au schimbat așteptările privind viața profesională de la o generație la alta și anticipăm schimbări semnificative în modelul actual de muncă, ca urmare a evoluției Generației Zpe piața muncii”, a declarat Ana Vișian, BestJobs România.

Cei mai mulți dintre ei și-au propus să rămână la primul job între 1 și 2 ani, pentru a căpăta experiență și pentru a completa corespunzător CV-ul. Totuși, dacă întâmpină nemulțumiri, 52% dintre ei au de gând să li se adreseze superiorilor, în speranța de a vedea schimbări. 31% vor încerca să se adapteze, 11% își vor da demisia, iar 6% vor încerca să negocieze pentru un salariu mai mare. În eforturile de găsire a jobului potrivit, tinerii au descoperit că abilitățile de comunicare și cele digitale sunt esențiale.

Cei din Generația Z sunt nemulțumiți de salarii

Dintre cei care au intrat recent în câmpul muncii, 72% spun că cei mai mulți colegi fac parte din alte generații, iar 54% au observat că există diferențe mari în cum abordează celelalte generații jobul.

Părerile sunt împărțite în rândul angajaților trecuți de 25 de ani, care au în echipă colegi mai tineri.

Pe de-o parte, aceștia apreciază că lucrând alături de persoane din Generația Z au parte de viziuni noi (37%), că pot învăța din modul lor de viață (23%) și că pot rămâne adaptați tendințelor (40%).

Pe de altă parte, colegii tineri le-au dovedit și că le este greu să respecte programul strict de lucru (34%), că nu sunt mereu responsabili cu sarcinile lor (25%) și că nu se implică foarte mult în activitățile menite să crească coeziunea echipei (35%).

Și angajatorii se așteaptă la anumite provocări în recrutarea tinerelor talente. Printre cele mai des menționate se numără lipsa pregătirii profesionale și nevoia de a aloca resurse mai mari formării lor (29%), pretențiile prea mari în raport cu nivelul lor de experiență (27%) și adaptarea mai dificilă la mediul de lucru, comparativ cu colegii experimentați (17%).

Totuși, ei văd și avantaje, printre care enumeră dorința și energia pentru a învăța lucruri noi (35%), impactul pozitiv asupra colegilor privind actualele tendințe tehnologice. (44%) și noile abordări asupra muncii (22%).