BRAŞOV. Argumente pentru un nou geoparc în judeţ

Sub genericul „Un nou geoparc în judeţul Braşov?”, la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului a fost vernisată o expoziţie inedită, pe care o puteţi vizita timp de o lună. Cocoşul de munte, cucuveaua, alunarul, huhurezul mare şi o colecţie din pietrele lumii, dar şi pietre din nordul judeţului, precum microcoloane centimetrice bazaltice din Racoş, bazalt vacuolar, scorie vulcanică, sunt doar câteva dintre exponatele reunite de Asociaţia Carpaterra. „Este prima expoziţie cu această temă referitor la patrimoniul natural al judeţului Braşov şi dorim să fie o premieră pentru că publicul trebuie să cunoască faptul că există în judeţ peisaje şi valori geologice excepţionale care pot intra în marea categorie a patrimoniului cultural al României”, a declarat la vernisaj Ligia Fulga (foto 2), directoarea Muzeului de Etnografie, de care aparţine Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului.

Un oraş european civilizat se bazează pe mediu natural protejat

Păsările expuse provin chiar din colecţia Facultăţii de Silvicultură Braşov, iar pietrele provin din colecţia personală Mihai Iacomir, fondator la Asociaţiei Carpaterra. „Expoziţia face parte dintr-un proiect finanţat din bani elveţieni – «Din Alpii Elveţiei în Carpaţii României». Prin exponate ne propunem să arătăm câteva imagini din arii protejate pe care am vrea noi să le unim într-un geoparc din nordul judeţului. Avem şase astfel de arii: Complexul geologic Racoş, Microcanionul în bazalt de la Hoghiz, Cheile Dopca, Vulcanii noroioşi de la Băile Homorod, Cotul Turzunului şi Stejarul secular din Mercheaşa. Toate aceste arii considerăm noi că s-ar putea concretiza într-un model de dezvoltare UNESCO. Trebuie să convingem localnicii că un geoparc este un lucru benefic pentru ei, că nu aduce restricţii de nici o natură asupra activităţilor, ci beneficii economice turistice, de conservare a ptrimoniului natural”, a explicat Cătălin Cantor, preşedintele Asociaţiei Carpaterra.
„Un oraş european civilizat – un smart city – are doi piloni, care se bazează pe natură, protecţia mediului, şi calitatea vieţii. Copilul trebuie să vadă ce înseamnă un cuarţ, o scorie bazaltică de la Racoş. De aceea exponatele sunt foarte importante într-un geoparc, acest lucru se cheamă geoeducaţie, care înseamnă educaţie pentru natură plecând de la geonatură şi se mai face şi marketing academic”, a punctat şi Mihai Iacomir, geolog, cu specializare în protecţia mediului şi fondator al Asociaţiei Carpaterra.
Şi el a subliniat ideea că un geoparc devine realitate şi prin implicarea susţinută a comunităţilor. „Pentru un geoparc, legea română prevede mai întâi autorizarea de către reţeaua europeană. Depinde de noi, de comunităţi să fie”, a mai spus acesta.