BRAȘOV & BUCUREȘTI | DIICOT trimite în judecată 88 de inculpați într-un dosar privind grupări de crimă organizată și șantaj în domeniul jocurilor de noroc

Procurorii DIICOT au dispus, prin două rechizitorii întocmite în august 2026, trimiterea în judecată a 88 de inculpați – 84 de persoane fizice și 4 societăți comerciale. Acuzațiile includ constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, loviri sau alte violențe, lipsire de libertate, tentativă la omor și infracțiuni privind drogurile.
Potrivit anchetatorilor, într-unul dintre dosare, gruparea ar fi fost constituită începând din 2018 și ar fi urmărit controlul unor zone din piața jocurilor de noroc. Membrii acesteia ar fi folosit persoane cunoscute pentru comportamentul violent pentru a intimida clienți și reprezentanți ai unor firme concurente.
Anchetatorii susțin că gruparea dispunea de o așa-numită „pază internă”, folosită pentru intervenții în cazul incidentelor din sălile de jocuri și pentru recuperarea prejudiciilor prin constrângere sau violență, în locul sesizării autorităților.
Brașovul, indicat drept unul dintre centrele de coordonare
Conform DIICOT, cei doi lideri ai grupării ar fi organizat în municipiul Brașov un sediu central pentru societățile pe care le controlau, unde funcționau departamente precum monitorizare, juridic și contabilitate.
Departamentul de monitorizare ar fi urmărit în timp real ceea ce se întâmpla în sălile de jocuri: incidente cu clienți, distrugeri, probleme cu angajații sau colaboratorii și chiar controale ale autorităților.
Informațiile ar fi fost transmise rapid către conducerea grupării.
Imaginile camerelor de supraveghere ar fi fost folosite selectiv
Anchetatorii susțin că sistemul de supraveghere video al sălilor de jocuri ar fi avut un rol important în activitatea grupării.
Înregistrările incidentelor ar fi fost transmise membrilor „pazei interne”, pentru ca aceștia să poată identifica persoanele implicate.
DIICOT susține însă că imaginile ar fi fost prezentate organelor de poliție doar atunci când erau favorabile grupării. În alte situații, când exista riscul ca membrii „pazei interne” să fie identificați pentru intervențiile lor, procurorii susțin că reprezentanții grupării ar fi invocat inclusiv defecțiuni tehnice ale sistemelor de supraveghere.
Șantajul, folosit pentru eliminarea concurenței
Conform probatoriului prezentat de procurori, victimele șantajului ar fi fost determinate să ia diverse măsuri.
Printre acestea s-ar fi numărat închiderea unor săli de jocuri de noroc, renunțarea la anumite branduri, părăsirea unor spații comerciale, achitarea unor datorii sau prejudicii, renunțarea la câștiguri obținute din pariuri sportive ori încetarea promovării unor mesaje critice pe rețelele sociale.
Într-unul dintre cazuri, o persoană vătămată ar fi fost lipsită de libertate și împiedicată să părăsească zona din fața unei săli de jocuri până la sosirea unor membri importanți ai grupării.
Într-o altă situație, în municipiul Bacău, doi dintre inculpați ar fi agresat o persoană cu un baston telescopic, dar și cu pumnii și picioarele, pentru a o determina să nu mai intre într-o sală de jocuri.
Un al doilea grup ar fi funcționat după un mecanism similar
Al doilea dosar vizează o grupare despre care procurorii susțin că a funcționat în perioada septembrie 2016 – 23 noiembrie 2022.
Aceasta ar fi avut trei niveluri – conducere, coordonare și execuție – și ar fi urmărit creșterea profiturilor unor agenții de pariuri.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupării primeau informații despre clienții implicați în incidente, inclusiv imagini și date de identificare, care erau apoi transmise persoanelor din palierul de execuție.
Acestea ar fi fost folosite pentru a identifica și, în unele situații, a agresa persoane care provocaseră distrugeri sau care nu respectaseră anumite „interdicții” impuse de reprezentanții agențiilor.
Clienții vulnerabili ar fi fost ținte mai ușor de intimidat
DIICOT susține că membrii grupărilor ar fi profitat și de vulnerabilitatea unor clienți ai agențiilor de pariuri, în special a persoanelor dependente de jocurile de noroc.
Anchetatorii apreciază că aceste persoane ar fi fost mai puțin dispuse să sesizeze poliția atunci când erau amenințate sau agresate, tocmai din cauza presiunilor exercitate asupra lor.
În schimbul intervențiilor, persoanele aflate pe palierul de execuție ar fi primit diferite sume de bani, provenite inclusiv prin intermediul departamentelor de contabilitate sau al celor care colectau banii din aparatele de tip „slot-machine”.
Un avocat, acuzat că ar fi încercat să îngreuneze ancheta
În primul dosar apare și cazul unei inculpate care avea calitatea de avocat în cadrul Baroului Iași.
Potrivit procurorilor, aceasta s-ar fi prezentat la sediul IPJ Iași în calitate de apărător ales al unei persoane și ar fi participat la audierea acesteia.
Anchetatorii susțin că femeia s-ar fi asigurat că persoana audiată nu relatează adevărul și că, ulterior, ar fi transmis membrilor grupării conținutul declarației, cu scopul de a-i ajuta să îngreuneze cercetările într-un dosar penal.
Dosarele ajung în instanță
Prin rechizitoriile întocmite, procurorii DIICOT au sesizat instanțele competente.
Primul dosar a fost înaintat Curții de Apel București, iar cel de-al doilea Tribunalului București. Totodată, procurorii au solicitat obligarea inculpaților la plata a aproximativ 383.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
DIICOT subliniază că trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată. Stabilirea vinovăției aparține instanței, iar toate persoanele trimise în judecată beneficiază, pe parcursul procesului penal, de prezumția de nevinovăție.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.





