[ViDEO] BRAȘOV. Viscri a devenit model de bună practică pentru comunitățile europene

Este singurul loc din România unde orice familie care vrea să se stabilească trebuie să semneze „contract social”, asumându-şi valorile locului şi faptul că le va respecta. Localnicii au stabilit, de comun acord, prin acel „contract social” ce va fi replicat la nivel european, care sunt valorile comunităţii, patrimoniul pe care vor să îl protejeze şi modul în care o vor face, astfel încât toată lumea din sat să aibă de câştigat.
De curând, „contractul social” de la Viscri a devenit un model de bună practică, recunoscut ca atare la nivel european, de Convenţia de la Faro-Portugalia.

„Soluţii comune  pentru bunăstarea tuturor”

Viscri este satul din România unde deciziile importante care privesc comunitatea se iau de comun acord cu ceilalţi cetăţeni. „De exemplu, când a fost să amenajăm drumul satului, au fost întâlniri cu toate grupurile de interese, să zic aşa, de la asociaţia căruţaşilor, la asociaţia agricultorilor, asociaţia de femei sau grupul tinerilor. Trebuia să decidem dacă vom asfalta, dacă vom pava cu piatră cubică sau cu piatră de râu. Pentru că era vorba despre menţinerea autenticităţii satului, a căzut din start asfaltarea. În final, s-a decis pavarea cu piatră de râu, tradiţională. În acest caz, în urma discuţiilor, asociaţia căruţaşilor a făcut o concesie, fiind de acord cu această variantă, deşi a spus că nu este cea mai bună pentru cai”, a exemplificat consilierul judeţean Caroline Fernolend, care este şi expert al Consiliului Europei pentru Convenţia de la Faro şi a lucrat la dezvoltarea „contractului social”.

34.000 de turişti anual

Acesta este doar unul dintre exemple pentru modul în care oamenii din Viscri au reuşit să dezvolte mecanismul ce-i ajută să găsească soluţii comune la problemele comune ale satului lor. O altă problemă a satului, discutată la comun de locuitorii ei, a fost accesul maşinilor în sat. „Am făcut propunerea de acum cinci ani ca maşinile să nu mai aibă acces în sat, dar Consiliul Local nu a agreat această soluţie. În schimb, s-a ajuns la o decizie privind limitarea vitezei”, a mai povestit Caroline Fernolend. Un alt exemplu este decizia de a construi o parcare la marginea satului, având în vedere că Viscri este vizitat anual de peste 34.000 de turişti. „Suntem în situaţia în care avem tot mai mulţi vizitatori şi autenticitatea satului este pusă în pericol. Încă de acum cinci ani am pus problema amenajării unei parcări la intrarea în sat dinspre Buneşti. Am discutat propunerea cu toţi factorii implicaţi, am prezentat soluţiile, cum Primăria spune că va face o parcare, dar sunt şi cinci localnici, care s-au asociat şi vor să creeze o facilitate, iar vizitatorii să fie duşi cu căruţele sau pe un traseu la pas, prin grădini, spre cetatea Viscri”, a explicat Caroline Fernolend.

Un model replicat în trei comunităţi mici din Spania

„Contractul social” de la Viscri este asumat de toţi locuitorii satului, inclusiv de cei care nu au rădăcini aici, ci doar au ales să se mute de curând în acest loc liniştit. Este şi cazul a 11 familii de bucureşteni care, în ultimii ani, şi-au mutat reşedinţa la Viscri. De curând, „contractul social” de la Viscri a devenit un model de bună practică, recunoscut ca atare la nivel european, prin Convenţia de la Faro. Acest „contract” a fost replicat deja în trei comunităţi mici din Spania, iar ca urmare a succesului său, a fost prezentat în luna mai la Consiliul Europei, ca model de bune practici, a mai spus Caroline Fernolend. Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, cunoscută drept Convenţia de la Faro-Portugalia, are la bază ideea potrivit căreia cunoaşterea şi utilizarea patrimoniului constituie o parte a dreptului cetăţeanului de a participa la viaţa culturală, aşa cum este definit în Declaraţia universală a drepturilor omului.