[ViDEO] BRAȘOV. Secretul ascuns sub chipul domnitorului Cuza de pe steagul Junilor Brașovecheni

De ziua Unirii Principatelor Române, preot prof. dr. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Școli Româneşti, a lansat, la sediu, în sala „Cartea – factor de unitate”, cea de-a doua ediţie a volumului „Junii din Şcheii Braşovului – monografie istorică” (foto 2). „Nu am găsit în lume un ritual care să aibă atâta conotaţie patriotică precum cea a junilor. Cele câteva zeci de ritualuri dacice conservate, felul în care se manifestă la toate zilele mari ale României şi oricând, prin toate acestea junii confirmă că istoria, aici, e bătătorită. De aceea le-am dedicat această carte, aflată, deja, la a doua ediţie şi voi continua, pentru că merită să fie cunoscuţi şi e păcat că nu au fost culese toate informaţiile despre ei. Mai sunt mărturii destule, deci nu consider că e ultima carte”, a explicat autorul, profesorul Vasile Oltean (video 1).

Suferință comună cu a Regelui Mihai

La lansare au fost mulți juni, care au dorit să obțină autograful autorului pe volum. Printre ei, Mihai Moraru, vicepreședinte al Uniunii Junilor din Șchei Brașovului și Brașovul Vechi, preşedintele Societăţii Junilor Braşovecheni, grup care are pe steag chipul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și un june brașovechean călare, reconstituit în anul 2007 după modelul celui din 1977 făcut cu prilejul centenarului Independenței de Stat a României. Activitatea Junilor din Braşov a fost interzisă din noiembrie 1948 timp de 20 de ani, perioadă în care li s-au confiscat bunurile, printre care și steagurile, li s-a interzis activităţile şi s-a desfiinţat societățile. În 1968 li s-a permis să-și reia activitatea, dar sub supravegherea autorităților comuniste, calendarul acțiunilor nemaifiind legat de sărbătorile ortodoxe, ci de cele laice sau propagandiste: 1 Mai, 23 August, serbarea primăverii etc. Nouă ani mai târziu li s-a permis să aibă din nou steaguri proprii, dar cu simboluri agreate (din istoria confiscată) de puterea de atunci, cum este cazul domnitorului Cuza. Mihai Moraru a dezvăluit că pe steagul inițial al Societății Junilor Brașovecheni, din 1922, existau alte simboluri care aveau legătură cu Unirea, însă cu cea din 1918. „Pe fundalul tricolor, era conturul României Mari, în interiorul căreia se afla stema regală, iar în semirotund, în partea superioară, scria «Societatea Junilor Brașovecheni – 1922», iar în partea inferioară, tot în semirotund: «Uniți în cuget și în simțiri». După abdicarea Regelui, în 1948, atunci când societățile de juni și activitatea lor au fost interzise, steagurile au confiscate. Obiceiul s-a reluat în 1968, dar dreptul de a avea steaguri, doar în 1977, când pe fața pe care se afla stema regală am primit dreptul să-l punem pe domnitorul Cuza. Probabil că anul acesta, la 100 de ani de la Marea Unire, Societatea Junilor Brașovecheni va reface steagul care a fost confiscat în 1948”, a declarat Mihai Moraru (video 2). De altfel, legăturile cu Casa Regală a României sunt mai vechi și mai profunde, după cum puteți citi aici.