[ViDEO] BRAȘOV. Poftiți în „închisoarea” Orașul Stalin!

În 22 august 1950, chiar cu o zi înainte de aniversarea întoarcerii armelor de partea URSS în Al Doilea Război Mondial, Braşovul îşi schimba denumirea. Numele de Oraşul Stalin a apărut scris pe Muntele Tâmpa şi pe toate documentele oficiale. Cum s-a trăit în acea vreme, braşovenii pot vedea la Muzeul Judeţean de Istorie, în cadrul expoziţiei vernisate astăzi.

Conceptul expoziţiei, rezultatul a două proiecte culturale câştigate de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, este acela de închisoare, pentru că România a fost o mare închisoare în perioada comunistă, iar Braşovul nu a făcut excepţie, explică directorul muzeului, istoricul Nicolae Pepene (video). Mai mult, oraşul de sub Tâmpa a făcut parte din cele 19 oraşe din întreaga lume care au purtat numele de Oraşul Stalin. În Europa, în afara celor din Uniunea Sovietică, cinci oraşe au purtat acest nume. Este vorba despre Varna (Bulgaria), Dunaujvaros (Ungaria), Katowice (Polonia), Kucova (Albania) şi Braşov. „Toată această expoziţie adună două proiecte pe care muzeul le-a avut anul acesta, respectiv proiectul european «Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin» şi apoi proiectul naţional, finanţat de AFCN, «Oraşul Stalin pe înţelesul tuturor». Ce-o să vedeţi în săli sunt obiecte care aparţin instituţiilor publice, respectiv Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Muzeului de Artă, Muzeului Naţional de Istorie”, a explicat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov.
Expoziţia este organizată ca mai multe celule, tocmai pentru ca oaspeţii să poată retrăi impresia universului concentraţionar, de altfel, URSS şi ţările supuse erau denumite „lagărul comunist”. Documente, uniforme militare, ziare, fografii, emisuni radio şi TV, muzică agreată de propagandă, chiar şi bilete de tren spre sau dinspre Oraşul Stalin, o uşă de celulă prin al cărei vizor poate fi văzut un filmuleţ cu un fost luptător anticomunist braşovean, trecut şi prin celebrul „Fenomen Piteşti”, o zeghe şi multe alte documente care vorbesc despre sumbra perioadă. Chiar şi o prezentare a turismului în Poiana Stalin. „Expoziţia aceasta este despre un moment important din istoria oraşului. În nici un caz nu este o expoziţie omagială, dedicată Oraşului Stalin şi regimului de atunci. Nu! Este exact opusul, respectiv, prezentând Oraşul Stalin, prezentăm o epocă istorică întunecată pentru noi şi conceptul expoziţiei este inspirat din ceea ce era România în anii ’50, deşi aparenţa era a unei lumi liniştite, chiar frumoase”, a mai precizat Pepene.

Documente, obiecte şi fotografii inedite

„Orașul Brașov a fost Orașul Stalin în perioada anilor 1950-1960. În urma unui incendiu care a ars Muntele Tâmpa prin anii ’40, în anul 1950 a fost plantat din brăduți aproape de vârful muntelui numele Stalin. Se vede clar în fotografia din expoziție, nu este o poveste. Pentru Statuia lui Stalin construită în anul 1951, datorită colegilor de la Muzeul Național de Istorie am primit un album făcut cadou de orașul Stalin orașului Leningrad, de unde avem imagini cu Brașovul din anii 1950. În continuare avem expuse fotografii deosebite, fotografii cu lansarea în istorie a statuii lui Stalin ridicată în anul 1951, în fața Palatului de Justiție (n.r. actuala clădire în care se află sediul Prefecturii Brașov). Ca să vă dați seama până unde mergea sistemul și cum se profita de naivitatea copiilor, vedeți în una dintre fotografii cum se bucură copiii de eveniment în naivitatea lor, neștiind ce stă în spatele nenorocirii care a lovit România. În orașul lor apare o statuie mare, frumoasă, muzică, discursuri, ei se bucură”, a subliniat directorul Muzeului Județean de Istorie din Brașov.

Copiii au fost de mare ajutor

Pepene a ţinut să sublinieze contribuţia braşovenilor şi mai ales a copiilor în cadrul proiectului „Orașul Stalin pe înțelesul tuturor”. Brașovenii s-au mobilizat lunile acestea pentru a arăta noii generații cum se trăia în perioada în care orașul lor purta numele lui Stalin. Timp de 10 zile, un stand pop-up a stat la dispoziția celor interesați în trei cartiere foste muncitorești din oraș: Astra (fostul Steagul Roșu), Tractorul și Triaj. Reprezentanții Muzeului Județean de Istorie au vorbit despre perioada când Brașov s-a numit Orașul Stalin (1950-1960), provocându-și concetățenii să aducă propriile amintiri, fotografii, documente sau obiecte pentru a fi digitalizate sau expuse temporar la Muzeu, în cadrul expoziției „Orașul Stalin”. Aproximativ 1.000 de persoane au vizitat standul, muzeografii și voluntarii proiectului strângând și scanând zeci de documente și fotografii. Au fost donate sau date în custodie pentru expoziție obiecte cum ar fi radiouri, difuzoare, telefoane, articole vestimentare, cărți, ziare, tablouri, monede, hărți. În paralel și copiii au fost implicați. Peste 150 de elevi din școlile gimnaziale nr. 1, nr. 27, nr. 30 și „Anatol Ghermanschi” (27) din Brașov au făcut muncă de documentare: au întrebat bunici și vecini despre fostul Parc al prieteniei româno-sovietice (Parcul Central) sau ce era acela un cartier muncitoresc, au căutat prin locuințele familiei obiecte și fotografii din Orașul Stalin și au fost încântați să afle că fotografiile lor vor fi expuse în Muzeul din fosta Piață „23 August” (Piața Sfatului).

Braşovul a purtat acest nume până în 24 decembrie 1960, când, printr-un decret, a revenit la vechea denumire. A avut şi o statuie a lui Lenin în centrul oraşului, mutată, apoi dispărută.  Primul oraş din afara URSS care a purtat numele tiranului a fost Varna, iar cel care a revenit ultimul la vechea denumire a fost Kucova din Albania. Oraşul maghiar Dunaujvaros a fost construit special şi prima lui denumire a fost Sztalinvaros (Stalin Varoş). Chiar şi numai denumirea acestor oraşe arată că regimurile comuniste nu au fost rezultatul voinţei popoarelor din Europa de Est, ci impuse de Moscova.