Cultură

[ViDEO] BRAŞOV. O şocantă expoziţie-protest deschisă până duminică la Muzeul de Artă

  • img-0118.jpg
  • IMG_0141_212582.JPG
  • IMG_0124_212587.JPG
  • IMG_0119_212586.JPG
  • IMG_0093_212589.JPG
  • IMG_0117_212592.JPG
  • IMG_0127_212594.JPG
  • IMG_0134_212595.JPG
 

„«Noaptea Muzeelor» este o sărbătoare şi aşteptăm braşovenii şi turiştii să ne treagă pragul, dar e semidoliu pentru noi, cei care gestionăm muzee ce au fost retrocedate, care sunt stau în spaţii închiriate, într-o situaţie de provizorat, din care riscă să fie oricând evacuate şi închise, spaţii pe care nu le pot amenaja şi atunci rămân depăşite şi vetuste, dar mai ales riscă să se piardă pentru totdeauna valorile de patrimoniu adăpostite în ele”, spune dr. Ligia Fulga, directoarea Muzeului de Etnografie, iniţiatoarea şi coorganizatoarea expoziţiei „Muzeele pierdute”, ce poate fi văzută până duminică la Muzeul de Artă.

În acest an, sărbătoarea nocturnă a muzeelor europene are loc sâmbătă spre duminică, 21-22 mai 2016. Muzeul de Artă îşi va ţine uşile deschise sâmbătă noaptea între orele 18.00 şi 24.00. Vizitatorii vor putea vedea, pe lângă piesele din Galeria Naţională a acestei instituţii, o nouă expoziţie, realizată de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, împreună cu muzeul-gazdă şi Muzeul de Etnografie – „Muzeele pierdute”. Expoziţia va fi deschisă doar până duminică, inclusiv la Noaptea Muzeelor. „Peste 110 muzee din ţară sunt afectate de fenomenul dramatic al retrocedărilor de sedii şi colecţii. Se ştie faptul că oraşele fără muzee sunt oraşe fără identitate, fără suflet. Investiţiile în muzee ar putea schimba economia creativă a unui oraş. Cheile relansării acestora sunt acum la autorităţile statului, care nu au găsit sau nu au căutat suficiente soluţii alternative. Până atunci, muzeele zac depozitate în lăzi, sunt exilate în apartamente de bloc sau sunt aruncate în stradă, iar colecţiile sunt uneori negociate ca în piaţă”, au explicat organizatorii.

În această situaţie dificilă se găsesc şi Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie din Braşov. Clădirea în care funcţionează ambele muzee a fost retrocedată către Biserica Evanghelică C.A. – Parohia Braşov. Muzeul de Artă a semnat contractul de închiriere, iar Muzeul de Etnografie urmează să o facă, cheltuielile fiind suportate de Consiliul Judeţean, dar Biserica Evanghelică a impus un termen de închiriere de doar cinci ani. Din acest motiv, în ultimii ani, investiţiile atât de necesare în vederea modernizării muzeelor au fost imposibile. Nici fondurile europene nu pot fi accesate de către cele două muzee braşovene, din cauză că nu sunt proprietare asupra clădirii. „Spaţiile expoziţionale şi de depozitare a valorilor culturale s-au degradat continuu, punând în pericol siguranţa patrimoniului”, mai spun organizatorii expoziţiei, care au susţinut şi o conferinţă de presă înaintea vernisajului.

Viitorul patrimoniului cultural sună dezastruos

Deschisă iniţial în noiembrie 2016 la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti printr-un proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, expoziţia „Muzeele pierdute” este o expoziţie-protest şi un semnal privind drama prin care trec multe dintre muzeele din România. Povestea din spatele acestei expoziții, care a inspirat toată construcția conceptuală, este una tristă, cu final nefericit sau mai degrabă încă nedecis și greu de anticipat. Dintre cele peste 110, deja două muzee – Muzeul Literaturii Române din Bucureşti şi un Muzeul Memorial „Emil Isac” din Cluj- Napoca s-au închis, iar valorile de patrimoniu pe care le adăposteau zac prin lăzi, ascunse în beciuri. 

Pornind de la această realitate, expoziția „Muzeele pierdute” are un concept simplu, menit să şocheze, scop pe care şi-l atinge. Unele opere de artă ce aparțin unor muzee intrate în malaxorul retrocedărilor mai pot fi admirate pentru foarte scurt timp și nu oricum, deoarece este probabil ca mâine să nu le mai afli urma. Frustrarea și nevăzutul reprezintă în viziunea arhitecților Constantin Goagea și Anastasia David (autorii instalaţiei) sentimentul și caracteristica dominantă a acestei expoziții. Operele de artă încapsulate într-o instalație ce sugerează foarte subtil un amalgam de cutii prea puţin fasonate, legate cu sfoară, devin doar un deziderat al contemplării, al contactului, care pentru vizitator devine tot mai anevoios. Numai când experimentezi pe propria piele un scenariu teribil poți înțelege consecința unei pierderi imense – identitatea. Instalaţia este una itinerantă, fiecare muzeu în care ajunge închizând în ea piese de patrimoniu pe care le poţi vedea prin „ochiuri” mai mari sau mai mici, dar care îţi oferă doar experienţa limitată a privitului prin gaura cheii. Obiectele pe care tânjeşti să le cuprinzi cu privirea au alături un mesaj scris cu alb pe negru (de doliu, ca şi afişul) prin care îşi „spun” povestea la persoana I, încheind cu apelul de a le privi bine, fiindcă mâine nu va mai fi muzeul în care să le admiri… „Muzeele pierdute” este un experiment expozițional cu mesaj „tare”, fără ocolișuri, unde ținta politică și socială e cât se poate de proeminentă, pe un perete rulând clipuri cu personaje ale politicii româneşti, în discursuri demagogice despre cultură şi mai ales muzee ca „prioritate naţională”. În răstimpuri, răsună sunetul rău prevestitor al unei picături de apă ce cade, punctând parcă o numărătoare inversă spre dezastru. Filmuleţul aduce informaţii extrem de interesante, şi, în acelaşi timp, scandaloase, despre situaţia culturii din România şi a muzeelor care au fost nevoite să se desfiinţeze pentru că nu au avut un spaţiu în care să funcţioneze.

„Atentat la siguranţa naţională!”

La vernisajul expoziţiei „Muzeele pierdute” de astăzi au fost prezenţi directorii instituţiilor culturale şi alţi reprezentanţi ai muzeelor braşovene, care susţin cauza colegilor lor. „Braşovul poate fi considerat una dintre capitalele turistice ale României. Din acest motiv, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a decis să fie alături de colegii braşoveni în această manifestare de protest, de semnalare a situaţiei dificile în care se află şi două muzee importante ale Braşovului şi ale acestei ţări. Toată această activitate de contestare şi de protest la adresa situaţiei dificile prin care trec muzeele din România a pornit de la Braşov, de la Muzeul de Etnografie,  în 2013. Ulterior reţeaua a decis să amplifice acest studiu ajungând la concluzii deosebit de îngrijorătoare: peste 110 de instituţii muzeale şi alte 60 de instituţii de cultură au sediile fie retrocedate, fie ameninţate cu retrocedarea  iar această situaţie este intolerabilă, putând fi considerată un atentat la adresa siguranţei naţionale. Ne dorim foarte mult ca publicul din Braşov să conştientizeze importanţa de a fi alături de aceste muzee, să iubească aceste colecţii extraordinare şi oamenii care lucrează aici şi să fie prezenţi la “Noaptea Muzeelor” şi la toate evenimentele organizate de muzeele braşovene”, a declarat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca şi reprezentant al Comitetului Director al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button