[ViDEO] BRAȘOV. Cum pot fi tratate „rănile” orașului și stresul locuitorilor

Cum trebuie să se dezvolte un oraş astfel încât locuitorii săi să nu se simtă stresaţi şi să nu încerce să fugă în natură? Cum putem face ca oraşul să nu mai fie plin de ruine moderne, transformând clădirile abandonate în spaţii frumoase şi utile? Sunt doar două dintre întrebările legate de urbanistică, probleme contemporane de care ne izbim şi noi în Braşov, la care oferă răspunsuri şi soluţii dubla expoziţie deschisă de două zile la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului.
Prima expoziţie este legată de Budapesta şi se referă la valorificarea clădirilor vechi părăsite. Chiar dacă este vorba de o metropolă, cum este Budapesta, principiile de aici se pot aplica şi în cazul Braşovului, mai ales că şi oraşul nostru are clădiri, mai vechi sau mai noi, şi chiar zone care au fost abandonate şi care ar putea fi valorificate. A doua parte prezintă experienţa Belgradului, un alt oraş mare, care a trecut destul de recent şi printr-un război şi care a necesitat o nouă dezvoltare la începutul acestui secol, unde arhitecţii au venit cu un nou concept de „destresare” a locuitorilor, un concept inovator, de „yoga urbană”, a remarcat Johannes Bertleff (video), preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Harghita-Covasna.

„Avem o expoziţie din Belgrad şi una din Budapesta şi, după cum aţi văzut, pe teme foarte actuale, interesante, dezvoltarea economică întotdeauna vine şi cu probleme în planuri sociale, probleme în planurile constructive de dezvoltare ale oraşului, rezolvate în mod inovatorcum avem şi la scară mai mică la Braşov. În perioadele de avânt economic se construieşte mult, apoi în criză, apare contractarea, rămân cădiri neterminate sau doar nefolosite, abandonate. Expoziţia de la Budapesta ne arată cum pot fi gestionate acestea, iar asta nu ţine doar de inovaţia arhitecţilor, de urbanism, ci şi de  situaţia juridică, una dintre soluşţii fiind locuirea, utilizarea temporară. Avem la Braşov clădirea aceea superbă de pe Republicii (fostul sediu Bancorex – nota red.), care aşteaptă de pest doi ani o destinaţie. Cum ar putea fi folosite aceste spaţii în timpul acesta, cât ele reprezintă «răni» ale oraşului? Sunt scoase din circuit, nu folosesc nici orăşenilor, nu folosesc nici proprietarilor. Trebuie aduse în discuţia publică şi folosită experienţa altora, cum e cazul aici. Cealaltă expoziţie vizează stresul pe care îl aduce viaţa urbană şi ne arată că trebuie să fim atenţi ca spaţiul construit, cel în care locuim, dar şi spaţiile publice trebuie proiectate astfel încât să reducă stresul urban, să inducă o calitate ridicată a vieţii în comunitate”, a subliniat arh. Bertleff.

Pentru arhitecți și publicul larg

Expoziţia dublă se numeşte „Oraşul adaptativ”, secţiunea dedicată Belgradului fiind intitulată „Puncte energetice”, cuprinzând şi soluţii aplicate la Timişoara.

„Oraşul Adaptiv”, realizată de KÉK – Centrul Maghiar pentru Arhitectură Contemporană, oferă o introducere în logica utilizării temporare şi a reutilizării adaptive, promovând dezbaterea întrebărilor fundamentale care stau la baza acestora, dar şi condiţiile organizaţionale, economice, legale şi arhitecturale ale reutilizării spaţiilor vacante, în contextul ultimilor ani în care publicul, profesioniştii şi angajaţii administraţiilor publice au devenit din ce în ce mai conştienţi de problema proprietăţilor vacante, identificând pe parcurs cea mai importantă provocare a dezvoltării urbane în contemporaneitate: folosirea eficientă a resurselor existente, întemeiată pe iniţiative urbane comunitare şi fondul construit existent.

Expoziţia „Puncte Energizante”, produsă de BINA – Săptămâna Internaţională a Arhitecturii din Belgrad, se axează pe încercarea de a identifica, la scară mică, cazuri particulare de locaţii – puncte urbane energizante într-un oraş aflat într-un ritm accelerat de dezvoltare. Potrivit autorilor, aceste spaţii au potenţialul de a indica posibile soluţii ale problemelor urbane recunoscute atât la nivel local, cât şi în alte contexte urbane. Aceştia expun propria lor viziune asupra posibilei producţii de spaţiu în oraşul viitorului apropiat.

Cele două expoziţii fac parte din Bienala timişoreană de arhitectură – BETA şi sunt aduse la Braşov de Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Teritorială Braşov-Covasna-Harghita, în colaborare cu Filiala Teritorială Timiş. Bienala timişoreană de arhitectură – BETA este o platformă euroregională de dialog şi colaborare, al cărei scop principal este îmbunătăţirea proceselor prin care ne construim oraşele. BETA 2016 îşi propune să genereze un dialog responsabil privind educaţia de arhitectură, formarea şi practica profesională.

„Arhitecţii braşoveni au dorit ca această expoziţie să fie văzută de arhitecţi, în primul rând, şi de publicul larg şi de a reuşi să ne arate ce probleme are un oraş astăzi şi care ar fi soluţiile pe care arhitecţii profesionişti încearcă să le propună administraţiei locale, comunităţii, în general publicului larg”, spune dr. Ligia Fulga(video), directarea Muzeului de Etnografie.

Expoziţiile pot fi vizitate până în 25 noiembrie, de marţi până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00.