Tradițiile de Paști ale creștinilor nu diferă prea mult

 Ziua în care Biserica sărbătoreşte Învierea lui Iisus a fost imaginată de români ca moment de sfârşit şi început de ciclu calendaristic. Acest an nou creştin este numit în popor „Anul Mic” (12 zile) şi are o structură binară: Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată, între ele fiind hotar Duminica Învierii, iar marginile Duminica Floriilor şi Duminica Tomii. Duminica Paştilor, momentul triumfului binelui asupra răului, a vieţii asupra morţii, a luminii asupra întunericului, era prilej de alte evenimente excepţionale: se credea că timpul şi spaţiul se purifică, se deschide cerul, vorbesc animalele, pot fi descoperite comorile.

* Activităţile din prima zi de Paşti au semnificaţie de „omen”: „În ziua de Paşti nu e bine să plătească omul datorii, nici să dea ceva împrumut”; „cine doarme în ziua de Paşti, acela va fi tot anul somnoros şi leneş”.

* Ca şi la Anul Nou, în Ardeal se practica în Sâmbăta Paştilor „strigatul peste sat”, prilej cu care erau sancţionaţi public cei care greşiseră pe parcursul Postului Mare: leneşii, hoţii, beţivii, babele clevetitoare şi care se ocupau cu vrăji şi farmece, cei care săvârşeau adulter. Era mare cinste pentru cel ce scăpa nestrigat.

* Porţile Raiului se deschid până la Duminica Tomii sau până la Rusalii. Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată va ajunge în Rai (de altfel, în această perioadă, preoţii oficiază slujba de înmormântare în haine albe, luminate, iar la înmormântări sunt intonate Cântările Învierii).

* Cel care se naşte în ziua de Paşti va fi un om norocos, cu viaţă lungă.

* Se spune că oamenii trebuie să se îmbrăţişeze şi să îşi strângă mâinile în timpul Învierii, căci astfel, se vor întâlni în Rai.

* În multe zone etnografice, în noaptea Învierii se duc la biserică coşuri încărcate nu doar cu ouă, miel şi cozonac sau pască (nelipsite alimente sacramentale), ci şi cu altele: sare, busuioc, usturoi, hrean, zahăr, făină, unt, slănină, tămâie, care sunt folosite pe parcursul anului, în scop curativ sau apotropaic (alungarea duhurilor rele).

* În dimineaţa primei zile de Paşti, în vasul de spălat se puneau un ou roşu, un bănuţ, fire de busuioc şi toţi ai casei se spălau pe faţă pentru a avea sănătate şi noroc şi a fi tot anul frumoşi „ca un ou de Paşti”.

* Spiritul de împăcare, de iertare, de toleranţă al Învierii se exprima şi astăzi cu prilejul vizitelor pe care şi fac creştinii unii altora, mai ales în a doua zi de Paşti, copiii la părinţi, finii la naşi.

* Dacă plouă în ziua de Paşti, tot timpul până la Rusalii va fi ploios, iar dacă bate grindina, va fi mănos.

* În această zi nu este bine să se ia cu mâna sarea, pentru a nu transpira puternic tot timpul anului.

* Scăldatul era practicat de fete şi feciori în dimineaţa zilei de Paşti, până la răsăritul soarelui, neştiuţi de nimeni pentru a se vindeca de toate bolile şi răutăţile, convinşi că se vor face iuţi, harnici, sănătoşi şi iubiţi. 

* Cojile de ouă erau aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor sau livezilor sau în apele curgătoare pentru a da veste Blajinilor (enigmatice personaje fantastice) că au sosit Paştile.

* În Ucraina, fetele dăruiesc două ouă încondeiate logodnicilor.

Stropitul și vânătoarea de ouă

Credincioșii aparținând celorlalte șase confesiuni creștine istorice decât cea ortodoxă existente în județul Brașov – Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Reformată, Biserica Evanghelică-luterană, Biserica Unitariană și Biserica Evanghelică de confesiune Augustană – aparțin și altor comunități etnice, cea maghiară și cea germană, dar există și români de confesiune romano-catolică.

Oricum, modul de celebrare și tradițiile concetățenilor noștri nu diferă prea mult de cele pe care le practică ortodocșii. Pe lângă procesiuni și parti­ci­pa­rea la slujbele bisericești speciale și solem­ne, în­tâlnim masa de sărbătoare în familie, cu diferite preparate rituale, ouăle vopsite sau chiar încondeiate, care trebuie „vânate” de copii, mielul, anumite copturi, stro­pi­rea cu apă sau parfum.

Mâine dimineață, înainte de micul dejun, toți membrii familiei se spală pe față cu apa în care a fost pus un ou roșu și un ban. Acestea sunt simbolurile sănătății și ale belșugului. Cea mai cunoscută tradiție catolică de Paști la noi în țară este stropitul. Obiceiul provine din Germania și simboliza purificarea. La început, stropitul se făcea cu apă, însă în prezent este folosit și parfumul. Mai mult, întrucât apa provine din fântâni, a apărut și împodobirea cu ouă colorate a fântânilor din satele populate de catolici. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică și în amintirea zeiței fertilității și a primăverii, Ostera. De aici vine și denumirea Paștelui în germană, „Ostern”. Ca și la ortodocși felul lor tradițional de mâncare pentru masa de Paști este tot mielul, iar în a doua zi de Paști, se face un concurs cu ouă. În Germania și în alte țări din Occident, de Paști casele se decorează cu ramuri înmugurite, cu flori și cu salcie, iar copacii sunt împodobiți cu ouă. Copiii se întrec în găsirea și rostogolirea ouălor colorate prin grădină, apoi primesc altele de ciocolată.

Citiți și:

PAȘTI 2017. Sărbători Fericite! Boldog Húsvéti Ünnepeket! Frohe Ostern!