Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir descuie porțile iernii

Credincioșii ortodocși și greco-catolici îl prăznuiesc în 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Sfântul Dumitru, cum e cunoscut în tradiția populară românească, este considerat patronul păstorilor, dar și cel care „descuie” porțile iernii. 

Dimitrie a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305), care au condus împreună, o perioadă, Imperiul Roman, fiind fiul voievodului creștin al cetății Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi.
Vrând să reformeze viața religioasă, cei doi împărați au întărit cultul lui Jupiter și al celorlalți zei din panteonul roman, declanșând o cumplită prigoană la adresa creștinilor.
Sfântul Dimitrie a fost fiul guvernatorului Tesalonicului. După moartea tatălui, moștenitor nu numai al multor averi, a fost numit în locul acestuia, dovedind excelente calități de conducător. Dar, cum nu și-a ascuns credința creștină și nici nu a vrut să se lepede de ea, Dimitrie a fost întemnițat la scurt timp. În acele vremuri, creștinii erau uciși în așa-zisele „jocuri” romane, în fapt niște spectacole sângeroase în care cei ce-l mărturiseau pe Hristos erau aruncați fiarelor sălbatice sau puși să se lupte cu gladiatori profesioniști, bine antrenați. De obicei, creștinii erau victime sigure, spre distracția crudă a romanilor.
Printre cei mai temuți gladiatori ai vremii, se număra un oarecare Lie, din neamul vandalilor. Acesta ucisese mulți creștini. În temniță, Dimitrie s-a întânit cu un tânăr ostaș creștin, Nestor, care i-a cerut binecuvântarea de a-l înfrunta pe Lie, cu nădejdea că va pune capăt omorurilor. Dimitrie i-a făcut lui Nestor semnul crucii pe frunte și l-a binecuvântat: „Du-te și pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos îl vei mărturisi!”
Într-adevăr, cu rugăciunile lui Dimitrie, Nestor săvârșește ceea ce părea imposibil: îl străpunge cu lancea pe uriașul Lie și îl omoară. Aflând despre binecuvântarea lui Dimitrie, împăratul Maximian a poruncit ca acesta și Nestor să fie uciși. Soldații îi taie mai întâi capul lui Nestor, apoi coboară în temniță, după Dimitrie. Văzându-i pe atacatori, sfântul ridică mâna dreaptă, astfel că prima suliță îl lovește sub coaste, în același loc unde fusese străpuns și Iisus pe cruce, de către sutașul Longinus. În loc de sânge, din rănile sfântului a curs mir tămăduitor. Potrivit istoricilor, martiriul Sfântului Dimitrie a avut loc la Sirmium, pe teritoriul de astăzi al Serbiei. Moaștele sale au fost aduse pe 26 octombrie 413 la Tesalonic, unde au rămas până astăzi, săvârșind multe minuni și miraculoase vindecări.

Sumedru, patronul oierilor

În calendarul românesc tradițional, Sfântul Dumitru (Sumedru) este considerat patronul păstorilor și este stăpân peste iarna care vine. Ziua Sfântului Dimitrie este ultima și cea mai importantă sărbătoare din toamnă, care, după tradiții pastorale, marchează începutul iernii. Tradiția spune că în ziua de 26 octombrie iarna este „descuiată”, pe la sate, cum e și azi la Șirnea, se fac focuri mari, numite „Focul lui Sumedru” și se dau drumul de pe deal unor roți de foc făcute din paie și fân. Superstiția spune că, dacă de Sf. Dimitrie este înnorat, vânt și ploaie, atunci vom avea o iarnă grea, cu zăpezi mari. Dacă e frig, dar senin, atunci iarna va fi mai ușoară.Focul lui Sumedru, ca și sărbătoarea creștină de a doua zi se țin cu strășnicie, ca oamenii să fie feriți de boli și oile de lupi. Cine sare peste foc va fi sănătos și se va căsători în acel an. Dacă este belșug de gutui și nuci, iarna va fi grea. Tot acum, se fac pomeni pentru morți. Pe 26 octombrie, dacă e lună nouă, va fi iarnă scurtă și ușoară. Dacă e înnorat, vânt sau plouă, vor fi zăpezi mari, ger și iarnă lungă. Pentru a afla cum va fi vremea, ciobanii pun dulama între oi. Dacă se culcă pe ea o oaie neagră, iarna va fi ușoară. Se termină semănatul usturoiului, se tund coamele cailor, ca să aibă păr frumos. Pe 27 octombrie, de Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, se ține Poitra lui Sumedru, când se desfac stânile.