Sf. Ilie Tesviteanul, mare proroc și făcător de minuni

Creştinii îl prăznuiesc anual, în 20 iulie, pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Originar din Tesba (Tesva) Galaadului, Sf. Ilie Tesviteanul a fost unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament, numit adesea „omul lui Dumnezeu”. Prorocul Ilie este deopotrivă cinstit de evrei şi de creştini. Este singurul profet din Vechiul Testament care apare alături de Moise, pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului. Potrivit profetului Maleahi, înainte de sfârşitul lumii, Ilie va veni iar pe pământ. Activitatea lui profetică s-­a desfăşurat în secolul al IX-­lea î. Hr. Vrednicia lui s-­a arătat în curajul cu care a mustrat fărădelegile regelui Ahab şi ale soţiei sale, Isabela, în minunile pe care le-­a săvârşit (învierea fiului văduvei din Sarepa Sidonului, înmulţirea făinii şi a undelemnului din casa femeii sărace). Măreţia prorocului se dovedeşte şi în lupta pe care a dus-­o împotriva cultului idolatru şi a preoţilor lui Baal şi Aşerei; prin jertfa adusă pe muntele Carmel, când viţelul aşezat pe jertfelnicul udat din belşug cu apă s-­a aprins şi a ars, ca răspuns al lui Dumnezeu la rugăciunea stăruitoare a lui Ilie, în urma acestei minuni reaşezând cultul Dumnezeului celui adevărat: „Dumnezeul care va răspunde cu foc acela este Dumnezeu”. Pentru credinţa şi viaţa lui curată, Dumnezeu a hotărât ca Ilie „să nu guste moartea” şi de aceea l-­a răpit la cer, dăruindu-­i un car şi cai de foc şi viaţa veşnică.

Obiceiuri la Sântilie

Potrivit etnografilor, cele mai spectaculoase sărbători şi practici tradiţionale dedicate Soarelui şi focului sunt grupate în calendarul pastoral la miezul verii, acolo unde patronează Sântilie, un adevărat Helios pentru plaiurile carpatice. Există multe legende legate de Sfântul Ilie şi puterile sale miraculoase. În hagiografia populară, majoritatea legendelor au ca temă amăgirea lui Sântilie de către diavol, care îl îndeamnă să-­şi omoare părinţii. Drept răzbunare, Sântilie, aflat într-­o căruţă trasă cu cai de foc, goneşte prin ceruri pentru a trăsni în stânga şi în dreapta cu biciul său de foc pe dracii ascunşi prin nori sau, pe pământ, în corpul lupilor, câinilor şi al pisicilor. Se spune că Sfântul Ilie umblă mereu şi întreabă când e ziua lui, pentru a arunca pe pământ fulgere şi trăsnete sau potop de foc (arşiţă). De aceea, Dumnezeu îi ascunde lui Ilie data exactă.  
Credinţa populară spune că la Sfântul Ilie morţii se întorc din nou în gospodării. Mărul este pomul Sf. Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi până în această zi. Oamenii adună copiii în jurul merilor şi îi lasă să culeagă câte fructe doresc, spre bucuria sufletelor răposaţilor. Tradiţia mai spune că dacă nu sunt duse la biserică primele fructe, atunci copacii nu vor mai rodi în anul viitor. Se dau de pomană mere, plăcinte cu miere şi dovlecei. Coliva se face, din această zi, cu grâu nou. Daca va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. Se mai spune că astăzi este bine să mănânci boabe de grâu nou, cu lapte şi miere, pentru a avea şi la anul recoltă bogată. De Sf. Ilie, femeile duc la biserică busuioc şi-l pun la iconostas. La sfârşitul slujbei, îl iau şi îi dau foc, iar cu cenuşa lui se freacă în gură copiii, când au bube. La revărsatul zorilor, se culegeau ierburi de leac, care se duceau apoi acasă şi se puneau la uscat la umbră, pe prispă sau în cămară. Înaintea acestei sărbători se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.

La mulţi ani!

Din datele furnizate de directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, Ioan Curecheriu, în judeţul Braşov îşi sărbătoresc ziua onomastică pe 20 iulie, când este sărbătoarea Sf. Proroc Ilie Tesviteanul, 2.816 de persoane: 513 femei care poartă numele de Iliuța, Ilinca, Ilioara și 2.303 de bărbați botezați Ilie, Iliuță, Ilor. „Tuturor le urăm «La mulţi ani!» şi le dorim multă sănătate!”, spune directorul DJCEP. Urări cărora ne alăturăm şi noi.