Sâmbăta Sfântului Teodor
Prima sâmbătă din Postul Paștelui este cea a Sfântului Teodor sau Sâmbăta Colivelor, zi în care sunt pomeniți cei trecuți la Domnul. Sâmbăta aceasta are un rol special în cadrul Postului Mare. Ea încheie prima săptămână a Păresimilor, una de asceză profundă și nevoință intensă. Tot astăzi este oficiată, pentru prima oară în Postul Mare, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
Această sâmbătă este închinată Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron din mai multe considerente. Deși martirul este pomenit în fiecare an pe 17 februarie, motivele pentru care cinstirea martirului se face în prima sâmbătă a Postului Mare sunt în principal două. În primul rând, pentru că sfântul era foarte popular și data prăznuirii lui era în preajma Postului sau chiar în Post, prima sâmbătă i-a fost dedicată. Cunoscut ca mare făcător de minuni, Sfântul Teodor a trăit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea. El s-a născut în Siria şi a fost ostaş de seamă în armata romană în legiunea Tironilor formată din ostaşi tineri (de aici şi numele de Teodor Tiron) sub conducerea generalului Vringa. Fiind descoperit că este creştin, a refuzat să jertfească zeilor, a rămas statornic în credinţă şi de aceea a suferit moarte martirică pentru Hristos. Ilustra Evsevia, o credincioasă creştină din Evhaita a cumpărat moaştele Sfântului şi le-a dus în patria ei. În secolul al XII-lea, moaştele Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron au fost mutate din Evhaita la Brindisi, în Italia.
Al doilea motiv ține de o minune a mucenicului, care a avut loc în timpul domniei împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creştini să întrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor.
Sfântul Teodor Tiron a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie şi i-a poruncit să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere, ceea ce a devenit coliva.
De ce se face coliva din grâu
Pentru cinstirea înaintaşilor trecuţi la Domnul, se face colivă din seminţe de grâu şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu. „Acestea arată că şi omul este o sămânţă, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăşi va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viaţa ce va să fie şi aducându-se viu şi desăvârşit lui Hristos. Căci precum această sămânţă se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăşi va învia. Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului”, arată basilica.ro.
Pe lângă colivă, în această zi se împarte mâncare pentru sufletele celor adormiţi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noştri. De asemenea, în unele locuri, la sate există tradiţia ca în această zi, în casele gospodarilor, să se facă o masă de pomenire la care sunt chemaţi rudele, vecinii, dar şi oameni săraci.
Pomenirile pentru cei adormiţi se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Sfintelor Paști, până în sâmbăta lui Lazăr sau a Floriilor.
Tradiții și interdicții
În popor există o mulțime de tradiții și obiceiuri legate de această zi. Una dintre cele mai importante este aceea că gospodinele nu trebuie să muncească și nu trebuie să spele rufe în această zi.
În zona Banatului, fetele şi băieţii necăsătoriţi se duc la cules plante. Una dintre cele mai speciale plante, popilnicul, le poartă noroc celor care o găsesc. Această plantă are un miros special, iar fetele o folosesc pentru a-şi îmbogăţi podoaba capilară.
Prima zi de sâmbătă din Postul Paștelui este ziua în care fetele trebuie să îşi taie din plete pentru că părul să crească mare şi frumos. De asemenea, în această zi, bărbaţii trebuie să scoată caii din grajduri şi să îi mane. Se spune că această zi este cea mai bună pentru a dresa cabalinele. În anumite zone, oamenii organizează diverse concursuri în care sunt implicaţi caii.
De asemenea, este bine că rudele să nu se certe pentru că vor avea parte de un an plin de necazuri. Părinţii trebuie să stea aproape de copii, dar nu le este permis să îi răsfeţe excesiv.
Mai mult, este bine ca în această zi de sărbătoare oamenii să meargă la biserică şi să se roage pentru cei plecaţi în Ceruri. Se spune că rugăciunile făcute în această zi capătă putere.
Sâmbăta Sântoaderului se spune că aparține celui mai puternic și afurisit dintre Caii lui Sântoader. Este ziua când se spală părul cu apa în care a fost homanul și se tunde părul de pe fruntea vacilor, pentru ca părul fetelor să crească frumos și puternic.
În această zi, fetele trecute de 14 ani își despart părul cu cărare la mijloc, semn că pot să iasă alături de flăcăi în hora satului.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
