Postul Crăciunului începe cu o zi mai devreme

În acest an, Postul Naşterii Domnului, cunoscut drept Postul Crăciunului, începe astăzi, cu o zi mai devreme, fiindcă 14 noiembrie, când ar fi trebuit să fie Lăsatul sau Lăsata Secului, este miercuri, zi oricum de post.
Aşa se face că ieri a fost Lăsatul Secului, care, deşi nu are semnificaţiile creştine şi tradiţionale ale Lăsatului Secului de Paşti, este un prilej de petrecere, dar şi de pregătire. A fost ultima zi în care s-a putut mânca „de dulce”, iar după această dată începe propriu-zis Postul Crăciunului, care durează până pe 24 decembrie inclusiv, Ajunul fiind ziua cu cel mai aspru post („negru”, ajunare).

Postul Crăciunului, care se desfăşoară în fiecare an în aceeaşi perioadă, este unul din cele patru posturi de durată de peste an şi a fost rânduit de Biserică pentru a-­i pregăti pe credincioşi să întâmpine şi să prăznuiască după cuviinţă Naşterea cu trup a Mântuitorului Hristos. El aduce aminte creştinilor de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune în aşteptarea venirii lui Mesia Izbăvitorul. În mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până la „ceasul al IX-­lea” (ora 15.00), după care se mănâncă legume fierte şi crude. Marţea şi joia se consumă şi undelemn (ulei), iar sâmbăta şi duminica, se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin, însă nu mai târziu de 20 decembrie, după care postul devine mai aspru.

Multe zile de dezlegare la ulei, vin şi peşte

Postul Naşterii Domnului este considerat un „post de bucurie”, de aceea este mai puţin aspru, din punct de vedere al alimentaţiei, fiindcă se mănâncă peşte şi preparate din peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminica, între 21 noiembrie şi 20 decembrie, şi în zilele de mare sărbătoare, care sunt foarte multe în prima jumătate a lui decembrie. Aceeaşi dezlegare se dă şi în cursul săptămânii, chiar miercurea sau vinerea (atunci însă numai pentru ulei şi vin, în rest şi pentru peşte), dacă este ziua vreunui sfânt sau hramul unei biserici. De exemplu, în zilele de 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 3 decembrie (Sf. Gheorghe de la Cernica și Căldărușani), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 13 decembrie (Sf. Ierarh Dosoftei), 18 decembrie (Sfântul Daniil Sihastrul). De asemenea, pentru a sărbători cum se cuvine praznicele închinate Intrării Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie) şi Sfântului Mare Ierarh Nicolae (6 decembrie), în aceste zile, indiferent de ziua din săptămână în care ar cădea, credincioşii se pot bucura de peşte, vin şi ulei.

Începe adunarea cetelor de colindători

În aceste zile premergătoare Sărbătorii Naşterii Domnului, creştinii nu au doar obligaţia de a se abţine de la mâncăruri „de dulce”, ci şi aceea de a face fapte bune şi a se ruga pentru a găsi împăcarea cu sine, pentru a ierta şi a fi iertat, pentru a reînvăţa iubirea de aproapele tău. Biserica reaminteşte, totuşi, credincioşilor că postul nu înseamnă doar regim alimentar, renunţarea la mâncarea aşa-­numită „de dulce”, ci „abţinerea de la orice lucru rău”, că nu trebuie să ne lăudăm că postim şi nici să le arătăm dispreţ celor care nu pot sau nu vor să îl ţină şi că acesta trebuie însoţit de mai multă rugăciune smerită şi de fapte bune.
În tradiţia populară, care se mai păstrează prin sate, prima zi de post este cea în care „se adună ceata” de colindători, care îşi aleg vătaful şi încep să repete colinde vechi şi să înveţe altele, culese de la bătrânii satului sau din alte sate