Cultură

Mărţişorul, de la „funia anului” la structura ADN

  • martisor traditional1_206080.jpg
  • martisor traditional_206081.jpg
 

Chiar și în era tehnologiei, Mărțișorul rămâne un simbol și o sărbătoare tradițională românească a primăverii, a prospețimii, a bucuriei și a victoriei binelui asupra răului. Sărbătoarea Mărțișorului, cu cele două șnururi alb-roșii împletite, simbolizează renașterea vieții, reîntoarcerea la viață. Cercetători mai recenți au remarcat că mărțișorul este format din două șnururi împletite asemenea ADN-ului. 

Mărțișorul era un obiect ritual, care a devenit în vremurile noastre obiect de podoabă purtat la gât sau în piept, golit de semnificația inițială. În vechime, mărțișorul era făcut din două fire colorate (alb și negru, inițial, apoi alb și roșu) și răsucite, simbolizând iarna și vara, de care se agăța o monedă de aur, argint sau alt metal. După unele informații etnografice, în vechime, șnurul se împletea din lână albă și neagră, fără să mai fie înnobilat cu monede sau, mai recent, cu obiecte artizanale. El reprezenta „funia anului” care împletea zilele celor două anotimpuri. Obiceiul originar era ca părinții să lege mărțișorul la mâna copiilor, în zorii zilei de 1 martie, pentru a-i ocroti și a le aduce sănătatea, belșugul, frumusețea, fără a fi privilegiul exclusiv al fetelor și femeilor. Durata purtării mărțișorului varia în funcție de zona etnografică: până la Măcinici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viței de vie, a măceșilor, a trandafirilor, existând obiceiul ca șnurul de mărțișor să fie agățat în crengile acestora. 

Specialiștii în etnografie și etnologie românească susțin că numele oficial al lunii martie a dus, în ultimele decenii, la generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie drept Mărțișor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia sau chiar Dragobete. Mărțișorul, însă, prin modul de confecționare, ține sigur de tradiția Babei Dochia. Toate tradițiile despre acest personaj întăresc ideea că românii au avut un an structurat pe eterna opoziție a contrariilor: lumină-întuneric, vară-iarnă, cald-frig, fertilitate-sterilitate, viață-moarte. În legendele Dochiei sunt amintite, aproape fără excepție, vara și iarna, reprezentate în mărțișor prin culorile celor două șnururi.  

Citiţi şi:

Nu uitaţi să vă alegeţi o „babă”!

BRAȘOV. Puțini privitori și… rar cumpărători (FOTO)


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button