ISTORIA BRAȘOVULUI. Unde erau „Țigănia” și „Balta vrăjitoarelor”?

Zona dintre Tâmpa și Dealul Melcilor, care permite accesul spre Valea Răcădăului era cunoscută sub numele de „Curmătura”.
Dealul Melcilor mai era denumit, în epoca medievală, Dealul Furcilor sau Dealul Spânzurătorii (Galgenberg), din cauză că aici erau trași în țeapă („furcă”) sau spânzurați cei condamnați la moarte, care erau apoi lăsați să atârne spre luare-aminte. Tot acolo erau apoi înmormântați, laolaltă cu sinucigaşii și cu cei executați prin ardere pe rug ori tragere pe roată.
La poalele Curmăturii, în zona unde se află acum magazinul și piața Star, era „Țigănia”, o așezare mlăștinoasă, situată în afara zidurilor orașului, unde trăiau țiganii („ciganorum”). Aceștia nu aveau drept de ședere în cetate, însă era nevoie de ei la meseriile cele mai de jos: călăi, schingiuitori, gropari, hingheri, temniceri ș.a. De asemenea, inițial, ei aveau permisiunea de a practica și alte meserii, de exemplu fierăria sau zidăria.
În imediata apropiere a Țigăniei, în zona actualei clădiri a Prefecturii și Consiliului Județean, era „balta vrăjitoarelor”, unde persoanele acuzate de vrăjitorie erau supuse „probei plutirii” (erau aruncate în apă, legate sau cu greutăți la picioare). Dreptul de execuție a celor declarate vrăjitoare a fost acordat Brașovului în 1532.