Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătoare a luminii

Credincioșii din toate cultele istorice creștine prăznuiesc în 21 noiembrie Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare care în tradiția populară se numește Vovidenia sau Ovidenia. Se spune că așa cum va fi vremea astăzi, va fi toată iarna. Ortodocşii merg la biserică la slujbă şi cinstesc această zi prin rugăciune şi ofrande: bucate de post, peşte şi lumânări pe care preoţii le sfinţesc. Toţi cei care respectă această sărbătoare vor avea parte de sănătate, bucurii şi reuşite, iar în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

Cel mai nou dintre praznicele închinate Maicii Domnului

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului („Praesentatio Beatae Mariae Virginis ad Templum”, „He eisodos tes theotokou” –  Ducerea Fecioarei Maria la Templu) este cel mai nou dintre praznicele închinate Maicii Domnului. Se sărbătorește anual în 21 noiembrie, în amintirea zilei în care Sfinții Părinți, Ioachim și Ana, au dus-o pe fiica lor Maria, în vârstă de trei ani, la templu, unde a rămas până la 15 ani, întrucât, încă înainte de zămislire, fusese promisă Domnului de către părinții ei. În Vechiul Testament, familia fără copii era socotită blestemată. Așa erau și Ioachim și Ana, de lângă cetatea Nazaret. Ei nu și-au pierdut încrederea în Dumnezeu și au continuat să se roage Lui să le dea și lor un copil, promiâând că o vor dărui Domnului. Dumnezeu a văzut credința lor și stăruința în rugăciune și le-a dăruit la bătrânețe o fetiță, căreia i-au pus numele Miriam (Maria). Tradiţia Bisericii ne spune că, atunci când îngerul Gavriil i-a zis Anei că pântecul ei va rodi, ea a exclamat cu bucurie: „Dacă voi naşte prunc, băiat sau fată, îl voi dărui lui Dumnezeu spre a-L sluji toate zilele vieţii sale!”. Astfel, după ce Maria a împlinit trei ani, părinţii au dus-o în Biserică, încredinţând-o preoţilor. Arhiereul Zaharia, cel ce avea să devină tatăl lui Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, a întâmpinat fecioara şi a purtat-o prin cele mai tainice lăcaşuri ale Templului, în Sfânta Sfintelor, unde intra numai arhiereul, o dată pe an, binecuvântând-o: „Domnul a preamărit pe veci numele tău. La sfârşitul veacurilor El îşi va arăta prin tine răscumpărarea fiilor lui Israel”. Apoi a aşezat-o pe a treia treaptă a altarului şi copila a uitat de părinţii ei care s-au întors acasă uimiţi şi mulţumiţi că Maria nu a privit înapoi. Astfel, Fecioara a rămas în Templul Domnului timp de doisprezece ani, până la apropierea vestirii că în pântecul ei se zămisleşte Fiul lui Dumnezeu. Apropiindu-se vremea Bunei­ Vestiri, Fecioara Maria a ieșit de la templu, dezvăluindu-le preoților că a fost făgăduită lui Dumnezeu încă din leagăn și că ea însăși a ales o viață de feciorie neîntreruptă. Drept aceea, ea a fost logodită cu Dreptul Iosif, ruda sa, în vârstă de 84 de ani, ca, sub chipul căsătoriei, să se păstreze curată în lume.

De la (V)ovidenie se pregătesc sorcovele

21 noiembrie, ziua praznicului, este considerată a fi o zi magică. În calendarul popular, Vovidenia sau Ovidenia – care provine din slavonă și înseamnă „ceea ce se face văzută” – este o sărbătoare a luminii care nu trebuie să se lase învinsă de întuneric, deși este așezată în prag de iarnă, o sărbătoare a privirii dintru începuturi, a ochiului curat, de aceea țăranii obișnuiau să sfințească la biserică un fuior de cânepă, cu care se ștergeau apoi la ochi. Tot în această zi se aprind lumânări pentru cei care au murit neîmpărtășiți, fără lumânare, aceste „lumini de veci” fiind cât un stat de om pe vremuri. În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor din acea familie, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea. Se spune că așa cum va fi vremea la Vovidenie va fi toată iarna și dacă se întâmplă să ningă, va fi o iarnă grea. Tradiția populară spune că, de Vovidenie se deschid cerurile, iar animalele încep să vorbească. Tot acum, e bine ca oamenii certați să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie, ologii s-ar putea vindeca. Tot în ziua de Vovidenie, copiii puneau în vase cu apă crengi de măr. Ţinute la lumină și căldură, ele înmuguresc și înfloresc, fiind folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove.