Două sărbători creștine se suprapun în această duminică

Una dintre ele este înscrisă în calendarul tuturor bisericile ortodoxe, având dată fixă – 30 iunie, iar cealaltă este doar în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu dată variabilă, depinzând de data Rusaliilor, indirect de data Paștilor. Astfel, în a doua duminică după Pogorârea Duhului Sfânt (Rusalii), cea în care ne aflăm acum, sunt sărbătoriți Sfinții Români, în acest an fiind o suprapunere cu Soborul celor 12 Apostoli.

Pe 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mai multor sfinți români. A hotărât mai întâi ca „de acum și până la sfârșitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinții și să se cinstească după pravilă cu slujbă specială și cu acatist toți sfinții din neamul românesc, știuți și neștiuți, pentru a căror cinstire se instituie «Duminica Sfinților Români», care va fi așezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”.

Anul 1992 marca reluarea procesului de canonizare a sfinților români început în anii 1950-1955, când Biserica Ortodoxă Română aproba, pentru prima dată de la obținerea autocefaliei, proslăvirea unor sfinți români. Procesul de documentare a continuat în perioada comunistă, ceea ce a permis adoptarea în 1992 a unei noi hotărâri de canonizare. După 1992, numărul sfinților canonizați în Biserica Ortodoxă Română (sau nou-înscriși în calendarul ortodox românesc) a depășit o sută. Astfel, în Duminica Sfinților Români sunt pomeniți și cinstiți toți sfinții români sau care au trăit pe pământul românesc: ierarhi, preoți, diaconi, sfinți mucenici, mărturisitori, cuvioși și cuvioase, voievozi dreptcredincioși și luptători pentru apărarea credinței și a țării și a tuturor celorlalți sfinți care au trăit și/sau care sunt cinstiți în mod special în spațiul românesc.

Pentru Duminica Sfinților Români există o icoană specială în care sunt zugrăviți toți sfinții români și viețuitori pe pământul românesc canonizați de Biserica Ortodoxă Română și o rânduială specială de slujbă, ca pentru orice sărbătoare. Există și un acatist al sfinților români. Duminica sfinților români a fost integrată și în programul iconografic al bisericilor nou-construite. Există și biserici și mănăstiri închinate tuturor sfinților români, atât în țară cât și peste hotare. Astfel, o Mănăstire a Tuturor Sfinților Români a fost înființată în 2003 (construcția a durat până în 2006) în apropierea comunei Popești-Leordeni. Parohii închinate Tuturor Sfinților Români se găsesc la București, în Republica Moldova, la Cania, dar și în Elveția, la Lausanne sau în Republica Cehă, la Brno.

Cei 12 Apostoli

De asemenea, se prăznuiește astăzi, la o zi după sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, soborul Sfinţilor Apostoli celor doisprezece, continuând practic sărbătorirea.
Conform Sinaxarului, listă confirmată şi de către teologia academică, cei 12 Apostoli sunt următorii: Petru (Simon), Andrei, Toma, Ioan Teologul, Iacob (fiul lui Zevedeu), Iacob (fiul lui Alfeu), Simon Zilotul, Iuda Tadeul (sau fratele lui Iacob), Bartolomeu, Filip, Matei şi Matia – cel care a luat  locul lui Iuda Iscarioteanul. Teologia creştină, luând în calcul cele patru referate evanghelice, a stabilit faptul că cei 12 Apostoli sunt ucenicii cei mai apropiaţi ai lui Hristos. Ei L-au cunoscut personal pe Hristos, cât a trăit pe pământ, și L-au urmat. Au fost de faţă la Răstignirea Lui şi după Învierea Lui (care a fost în taină, femeile mironosițe fiind primele cărora li S-a arătat) au mai petrecut cu el 40 de zile, când S-a Înălțat în văzul lor. Au crezut în El, că este Fiul lui Dumnezeu; i-au urmat învăţătura cu multă dragoste şi râvnă. După ce Duhul Sfânt S-a pogorât asupra lor, au plecat în lume să propovăduiască învățătura creștină.