Cultură

De ce au fost ridicați la rangul de sfinți împărații Constantin și Elena

 

Sărbătoarea din 21 mai este închinată Sfântului Împărat Constantin şi mamei sale, Elena, cărora li se datorează „secolul de aur al creştinismului”, făcând dintr­-o minoritate urgisită de păgâni, o majoritate instituţionalizată. De aceea, în Biserica Ortodoxă ei sunt denumiţi „asemenea apostolilor”.

Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Constantin devenise împărat după o perioadă de grea persecuţie asupra creştinilor şi intră în conflict cu împăratul Maxentie Hercule, care, de asemenea, îi persecuta pe creştini. Deşi nu avea o oaste numeroasă, în anul 312 d.Hr., Constantin i-a declarat război conducătorului păgân. El s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute în luptă. În noaptea dinaintea luptei decisive, lui Constantin i s-a arătat pe cer o cruce mare, strălucitoare şi înconjurată de stele, sub care scria „in hoc signo vinces” – „cu acest semn vei învinge”. A doua zi, mergând spre câmpul de luptă, i-a apărut acelaşi semn pe cer. Abia atunci, zărindu­-şi majoritatea oştenilor în genunchi, Constantin înţelege puterea semnului ceresc. Îl învinge pe Maxentie şi este primit cu bucurie la Roma, unde este încoronat împărat al Imperiului Roman de Apus.

Duminica devine zi liberă

Dând libertate cultului creştin prin Edictul de la Milan, Constantin patronează apoi primul Sinod ecumenic de la Niceea în anul 325, în prezenţa a 318 sfinţi părinţi, sinod la care se stabilesc 28 de canoane bisericeşti, printre care sărbătorirea Paştilor, ziua de duminică, ziua Învierii lui Hristos, socotită săptămânal zi de odihnă şi sărbătoare creştină; se combat toate ereziile şi în mod deosebit cea a lui Arie, care nega divinitatea Mântuitorului. Se ridică biserici, iar templele păgâne sunt transformate în bazilici creştine. Din anul 317, se bate şi monedă cu monogramă creştină. Constantin a desfiinţat pedepsele necreştine ca răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-şi vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a îmbunătăţit ajutorarea văduvelor, săracilor şi bolnavilor, a aprobat înfiinţarea justiţiei şi instanţelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creştine. Biserica Ortodoxă îl cinsteşte ca sfânt, prin prăznuirea din 21 mai, cea Romano-Catolică îl recunoaşte ca „mare”, iar protestanţii văd în el doar un însemnat om politic, care s-a servit de creştini pentru putere. În realitate, datorită lui se creează acel „secol de aur” al creştinismului (secolul luminat al IV-lea), făcând din creştini, dintr­-o minoritate urgisită de păgâni, o majoritate instituţionalizată.

Sf. Elena a găsit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul

Sfânta Elena, mama sa, se apropiase de creştini înainte de convertirea fiului său. S-a dus la Ierusalim, în fruntea unei sfinte solii, pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos şi pentru a descoperi locul în care Mântuitorul a fost îngropat. Deşi octogenară, urcă pe Golgota, găseşte miraculos crucea pe care a fost răstignit Iisus, construieşte biserica din Ierusalim, ca lăcaş al Sfintei Cruci şi după moartea ei împăratul Constantin ridică în faţa bisericii o cruce monumentală aşezând de o parte şi alta statuia sa şi a mamei, imagine care apare frecvent în iconografia creştină. Iar descoperirea locului în care Iisus a fost îngropat a fost cinstită prin ridicarea Bisericii Mormâmtul lui Iisus (în anul 330), chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif de Arimateea.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button
Creare Site Web Optimizare SEO Creare Site Prezentare