Cele trei zile de „Vară a arhanghelilor”

În tradiția populară românească, sărbătorirea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, pe care ortodocșii și greco-catolicii îi prăznuiesc pe 8 noiembrie, durează trei zile (7-9 noiembrie), numite în popor Capul Arhanghelului, Mijlocul și Coada acestuia. Sunt zile călduțe, fapt confirmat de vremea de afară, numite „vara arhanghelilor”.

Acum se fac ofrande alimentare, se aprind lumânări în biserici pentru sănătatea celor vii și pentru odihna celor adormiți întru Domnul, mai ales a celor care au purtat numele celor doi sfinți arhangheli. Superstițioșii spun că este interzis să lucrezi sau să faci treabă în casă pe 8 noiembrie. Cei care nu respectă acest lucru se vor chinui groaznic înainte de moarte. Se mai spune că trebuie ca în ziua de 8 noiembrie cei care au oi trebuie să facă o turtă care trebuie aruncată în țarc. Dacă pâinea cade cu fața în sus, vor fi miei mulți și sănătoși. Bătrânii mai spun că de ziua Sfinților Mihail și Gavriil este bine să aprinzi o lumânare ca să ai lumină și pe cealaltă lume. Atunci când viața unui om este în cumpănă, Arhanghelul Mihail își face apariția lângă patul suferindului. Dacă acestuia îi este sortit să trăiască, îngerul se va așeza la picioare, iar dacă va muri, se va așeza la cap. Sărbătoarea mai este denumită în tradiția populară și „vara arhanghelilor”. După această sărbătoare se spune că urmează câteva zile de vreme frumoasă și caldă. În calendarul ortodox, Mihail și Gavriil sunt cei care conduc cetele de îngeri și călăuzesc sufletele oamenilor spre rai.
Ziua Sfinților Arhangheli este un hotar între toamnă și iarnă. Tradiția populară spune că din această zi vremea bună se depărtează încet-încet, iar după cele trei zile ale sărbătorii Arhanghelilor se apropie vremea rece.
În această zi, femeile aduc în dar nașilor câte doi colăcei, pentru că la cununie, cele două lumânări ținute de nași, sunt simbolul celor doi arhangheli.
În ziua praznicului se mănâncă pește, pentru a fi sprinteni ca peștele, pentru a fi feriți de boală și de pagubă.
În biserică, fiecare creștin este bine să aprindă câte o lumânare; aceasta simbolizând lumina călăuzitoare pentru spor și sănătate, dar și drumul spre viața veșnică.

Pe stil vechi, este Sumedru

Interesant este că, în calendarul ortodox pe stil vechi, 8 noiembrie este doar 26 octombrie, adică ziua Sfântului Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, numit Sfântul Dumitru (Sumedru). De altfel, multe dintre obiceiuri, credințe și previziuni meteorologice din calendarul românesc tradițional, se potrivesc mult mai bine cu cel de stil vechi, fapt firesc, de vreme ce atunci când acestea s-au născut și sedimentat în mentalul colectiv era calendarul oficial. Sumedru este considerat patronul păstorilor și este stăpân peste iarna care vine. La Moșii de toamnă (Ajunul lui Sumedru), în satele de munte se fac grămezi de vreascuri cărora li se dă foc, iar oamenii strigă: „Hai la focul lui Sumedru!”. Focul lui Sumedru, ca și sărbătoarea creștină de a doua zi se țin cu strășnicie, ca oamenii să fie feriți de boli și oile de lupi. Cine sare peste foc va fi sănătos și se va căsători în acel an. Dacă este belșug de gutui și nuci, iarna va fi grea. Tot acum, se fac pomeni pentru morți. Pe 26 octombrie, dacă e lună nouă, va fi iarnă scurtă și ușoară. Dacă e înnorat, vânt sau plouă, vor fi zăpezi mari, ger și iarnă lungă. Pentru a afla cum va fi vremea, ciobanii pun dulama între oi. Dacă se culcă pe ea o oaie neagră, iarna va fi ușoară. Se termină semănatul usturoiului, se tund coamele cailor, ca să aibă păr frumos. Pe 27 octombrie (9 noiembrie, pe stil nou), de Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, se ține Poitra lui Sumedru, când se desfac stânile.

Citiţi şi:

Sărbătoarea tuturor îngerilor

BRAŞOV. 40.000 de sărbătoriţi astăzi