BRAŞOVUL a „deschis” războiul pentru România Mare

Un festival de reconstituire istorică, cu participanţi din ţări europene, o tabără militară ca în Primul Război Mondial în jurul Casei Sfatului, care să completeze expoziţia tematică din interior, o arhivă digitală care să adune documente şi mărturii din viaţa cotidiană a braşovenilor de acum un secol, un modul de educaţie civică pentru ca elevii să înveţe să-şi cinstească eroii sunt câteva dintre acţiunile concepute de managerul Muzeului de Istorie Braşov, Nicolae Pepene (foto 2).

Statul român aniversează 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, act istoric decisiv pentru realizarea statului național unitar român. Cum agenda evenimentelor care să marcheze acest lucru este săracă, dar mai ales pentru că Braşovul şi împrejurimile sale sunt legate de momentul intrării României în ceea ce avea să fie Războiul de Reîntregire, istoricul Nicolae Pepene a conceput un proiect cultural de amploare, ce corespunde viziunii europene asupra comemorării conflagraţiei şi este totodată o formă de marketing cultural, prin care să atragă publicul larg spre muzeu.

Primul erou al Războiului de Reîntregire, la Fundata

În campania militară din 1916, pe teritoriul județului Brașov s-au desfășurat o parte din cele mai importante lupte de pe frontul românesc (Bătălia Brașovului – masacrul de la Gara Bartolomeu foto 1, Pasul Predeal, Fundata – Giuvala, Vama Buzăului), iar orașul Brașov a fost cel mai important oraș transilvănean în care a intrat armata română (16/28 august 1916). De asemenea, trebuie amintit faptul că, în perioada celor patru săptămâni anterioare retragerii peste Carpați, pentru prima oară în istoria modernă a Transilvaniei, o parte din localitățile județului Brașov, în frunte cu orașul Brașov, au fost conduse de administrație românească (primar, prefect). Primul erou al Războiului de Reîntregire a fost generalul Gheorghe Poenaru-Bordea, care a căzut în urma unui schimb de focuri cu grănicerii austro-ungari la Fundata-Giuvala.

Toate acestea constituie tot atâtea argumente pe care le-a adus Pepene pentru necesitatea de a organiza o aniversare deosebită acestui moment important.  Ca urmare, Consiliul Judeţean Braşov şi Muzeul Judeţean de Istorie au prezentat ieri proiectul cultural „Braşov-1916”. Pentru organizarea evenimentului, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov Adrian Gabor a precizat că se vor aloca de la buget 114.000 de lei, sumă ce va fi aprobată în plen în şedinţa de astăzi.  Proiectul „Brașov 1916” este expresia culturală a obligației morale a Brașovului de a participa la programul cultural european dedicat Primului Război Mondial cu un eveniment complex, profesionist, inedit, cu anvergură internațională dar specific istoriei locale, accesibil unei categorii foarte mari de beneficiari, de la elevi la seniori, a explicat directorul Muzeului de Istorie.

„Nu este un discurs despre învingători și învinși”

„Patrimoniul istoric local va fi prezentat în și lângă Casa Sfatului, «kilometrul zero» al culturii brașovene, prin intermediul unei experiențe culturale importante care include un festival internațional de reconstituire istorică, o expoziție muzeală cu bunuri culturale prezentate în premieră, o expoziție outdoor, un simpozion cu conferințe în aer liber, un volum de documente istorice/catalog expoziție, o arhivă digitală cu colecţii personale. O experiență completată la final cu un modul de educație civică pentru elevii brașoveni, dedicat cultului eroilor. «Braşov 1916» nu este un discurs despre învingători și învinși, aşa cum nici nu se mai discută în acest fel la nivel european despre Primul Război Mondial, care este văzut ca o tragedie, din care toţi trebuie să învăţăm ceva. El dă înțelesuri istoriei Brașovului Primului Război Mondial, iar acestea, împărtășite miilor de vizitatori, vor genera, la rândul lor, noi conținuturi care să îmbogățească viața culturală a Brașovului”, a precizat Nicolae Pepene.

În cadrul proiectului va exista o expoziţia tematică „Brașov 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial”, la Casa Sfatului, sala de expoziții temporare de la etajul I, o expoziția tematică outdoor „Brașov 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial”,  ambele în intervalul iunie – octombrie 2016, Piața Sfatului De asemenea, va fi organizat Festivalul internațional de reconstituire istorică  „Brașov 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial”, în zilele 26 – 28 august 2016, Piața Sfatului. „Vor participa peste 70 de reenactori din România și străinătate. Membrii asociațiilor de reconstituire istorică vor aborda armata română, armata germană și armata austro-ungară, cuprinzând prezentări de armament și uniforme militare specifice Primului Război Mondial, scene de viață cazonă, revista de front, scene de instrucție de front etc.”, precizează Pepene.
Tot în cadrul acestei manifestări va fi şi un simpozion, în perioada 26 – 27 august 2016. Acesta este prevăzut să se desfășoare în Piața Sfatului, într-un spațiu special amenajat lângă Casa Sfatului sau la Centrul Cultural Reduta (dacă vremea nu permite desfășurarea în aer liber) și se adresează publicului larg. Conferințele vor fi susținute de personalități culturale din România (se are în vedere și invitați din străinătate), care au legătură cu această temă. La finalul conferințelor sunt programate filme artistice inspirate din tematica Primului Război Mondial.

Elevii din Braşov vor învăţa să-şi respecte eroii

După începerea anului școlar (septembrie 2016) se vor organiza lecții deschise de istorie în incinta spatiului expozițional Brașov 1916. Elevii, grup-țintă foarte important al proiectului, vor fi conștientizați cu privire la însemnătatea momentului istoric din anul 1916 și importanța cultului eroilor, atât la nivel local, cât și internațional.
Elevii, coordonaţi de specialiștii muzeului, vor identifica spațiile sacre legate de Primul Război Mondial, cimitirele eroilor și monumentele istorice legate de campania din 1916, folosind volumul de documente și informațiile din expoziție. Apoi se vor organiza vizite, iar elevii, însoțiți de militari voluntari ai Brigăzii 2 Vânători de Munte, vor fi implicați în îngrijirea spațiilor sacre. „Acolo unde autorităţile locale şi-au făcut treaba, elevii vor depune doar flori, unde nu, le vor curăţa militarii şi elevii”, a punctat Pepene.