BRAȘOV. „Strămoșii” calculatoarelor pot fi văzuți la „Mureșeni”

Calculatoarele tip dulap, care ocupau poate o bună parte dintr-o cameră, calculatoare cum vezi în filmele de altădată, cu ecran foarte mic, dar cu o carcasă foarte mare în spate, tastaturi ce puteau fi ataşate direct la televizoarele de odinioară, dar care aveau foarte puţine comenzi şi, deci, ştiau să facă foarte puţine lucruri.
Sunt „strămoşi” ai laptopului şi telefoanelor performante de astăzi, pe care îi puteţi vedea într-o expoziţie inedită la Muzeul Casa Mureşenilor. „Povestea calculatorului” face o trecere în revistă a istoriei calculatoare, de la aşa-numitul procesor 4004 până la calculatoarele din 2010. Toate exponatele îi aparţin lui Alexandru Floca (foto 6, stânga, alături de managerul interimar al muzeului, Ovidiu Savu), un colecţionar care a adunat, de-a lungul anilor, sute de astfel de obiecte, pe o parte dintre ele prezentându-le şi într-o expoziţie în Bucureşti. Multe dintre exponate sunt unice în România şi extrem de rare în lume, majoritatea fiind funcţionale.

20 de calculatoare pentru o poză

La Braşov, expoziţia cuprinde 79 de calculatoare, începând din anii 60 ai secolului trecut, când calculatorele însemnau, de fapt, cutii foarte mari, care ascundeau multe piese. Nu aveau multă memorie. De fapt, nu aveau cam deloc şi mergeau extrem de greu. Însă, pentru anii în care au apărut erau revoluţionare. Tocmai de aceea şi costau foarte mult, iar în casele oamenilor obişnuiţi erau un lux. Astfel de calculatoare erau însă în instituţii. Primele calculatoare erau industriale, apoi au apărut variantele home, din anul 77.
„Primele calculatoare erau au fost foarte lente faţă de telefonul meu de astăzi, de exemplu. Ca să vă faceţi o idee: memoria primelor calculatoare cuprindeau o secundă de sunet sau un colţişor de fotografie făcută în zilele noastre. Adică am fi avut nevoie de 20 de calculatoare pentru memoria unei singure poze”, a explicat Alexandru Floca.

Primul calculator românesc, după licență SUA

Tot în expoziţie, vizitatorii vor putea vedea şi primul calculator românesc – Felix C 30, fabricat după o licenţă din America, în 1969. Era un fel de strămoş al calculatorului de buzunar, făcea doar calcule şi ocupa o întreagă masă. La sfârşitul anilor 60 era revoluţionar şi nu exista decât în câteva instituţii publice şi institute de cercetare, după cum ne-a explicat Alexandru Floca. „Nu are nici o componentă mecanică, în afară de tastatură, şi nu are procesor. E fabricat doar din tranzistoare, diode, rezistenţe, iar memoria lui este de tip linie de întârziere, este o memorie fabricată dintr-o coardă de pian, în care se induc vibraţiile la un capăt, se foloseşte viteza de propagare a acestor vibraţii, se citesc la celălalt capăt şi se reia procesul”, a detaliat colecţionarul.

De la Cobra la smartphone

Și la Braşov a fost fabricat un tip de calculatoare – Cobra, la Institutul de Tehnică de Calcul, între anii 1988 şi 1990. Şi pe acestea le veţi vedea în expoziţie, alături de alte echipamente de calcul româneşti, fabricate la Cluj sau Bucureşti. La Bucureşti, de exemplu au fost trei fabrici în care erau produse, spre sfârşitul anilor 1980.
În ultima sală a expoziţiei, vizitatorii vor vedea şi tehnica modernă, respectiv un braţ robotic comandat printr-un sistem de microprocesoare sau un tricou printat cu nişte semne speciale, care pot fi „citite” de o aplicaţie mobilă din telefonul mobil şi care poate fi de un real ajutor într-o lecţie de biologie, pentru că arată interiorul corpului uman. Sistemul este prezentat de Ciprian Branea, informatician, care a subliniat că pentru copii învăţarea cu ajutorul gadget-urilor este mult mai uşoară.
Expoziţia rămâne deschisă la Muzeu doar 10 zile, dar va putea fi vizitată şi sâmbătă, în Noaptea Muzeelor.