BRAȘOV. Poveștile celor care au creat diaspora românească din SUA

Au emigrat în America din cauza sărăciei, s-au întors în ţară cu bani şi au cumpărat pământ, au înfăptuit Marea Unire, după care au emigrat din nou şi s-au întors încă o dată, pentru a lupta în munţi cu comuniştii.

Deşi au plecat încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, făgărăşenii reprezintă şi acum o comunitate puternică şi unită, care a pus bazele diasporei româneşti în America. Cam aceasta ar fi, pe scurt, istoria mai multor familii din Ţara Făgăraşului, a căror poveste o puteţi afla la Centrul Cultural Reduta. Cele trei sate ale comunei Lisa au dat familii de intelectuali şi de oameni dârji, care şi-au iubit nespus pământul pe care s-au născut şi au fost în stare să lupte cu mâinile goale zeci de ani cu regimul comunist care le-a furat bunul cel mai de preţ.
Istoria extrem de interesantă a trei familii din satele Lisa, Pojorta şi Breaza poate fi aflată din expoziţia vernisată la Reduta şi la care au fost prezenţi şi doi reprezentanţi ai familiilor care sunt subiectul evenimentului. „Toate familiile din Ţara Făgăraşului au o istorie deosebită, dacă ne gândim că, în decursul ultimei sute şi ceva de ani au contribuit atât la realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, dar au fost parte şi a primilor emigranţi în America – au contribuit la dezvoltarea diasporei din America a celor proveniţi din Ţara Făgăraşului – s-au întors apoi cu bani, şi-au cumpărat pământuri, au emigrat din nou în America, în momentul în care au venit comuniştii şi le-au luat pământul iar o parte dintre ei, cei mai dârji şi cei mai viteji au rămas şi au luptat în Munţii Făgăraşului”, a declarat Adrian Văluşescu, şeful Serviciului de Cultură Tradiţională a judeţului.
Expoziţia „Povestea unor familii din Ţara Făgăraşului” adună colaje cu fotografii, documente originale (carte de zestre de la 1868, paşaport de la 1931 sau carnet de asigurat de la 1935) şi obiecte personale aparţinând membrilor familiilor a căror istorie este reconstituită.

Primii emigranţi în America

Întregul proiect pune accentul pe trei importante episoade – migraţia făgărăşenilor în America la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, contribuţia acestora la realizarea Marii Uniri de la 1918 şi Rezistenţa Anticomunistă din Munţii Făgăraş. Visul american a fost un deziderat pentru toţi locuitorii din Ţara Făgăraşului, situaţia de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea fiind foarte grea. Doar din satul Pojorta, peste 45 de familii de făgărăşeni au plecat în SUA, în perioada 1905-1914.

„N-a stat acolo să cerşească, aşa cum cerşesc mulţi în zilele noastre”

„Îl puteţi vedea în fotografie pe bunicul meu, în Statele Unite, în costum nemţesc, cum se numea atunci, obişnuit, acum. În a doua fotografie este lucrător la oţelăriile din Statele Unite, unde a câştigat bani, că n-a stat acolo să cerşească, aşa cum cerşesc mulţi în zilele noastre. Soţia lui a rămas acasă şi am şi o carte poştală pe care i-a scris-o în 1912”, povesteşte Ioan Ciungara, nepotul lucrătorului emigrant din Ohio.

Omorât în 1918, la Unire

Mulţi dintre făgărăşenii plecaţi înainte de sfârşitul Primului Război Mondial s-au întors acasă pentru a contribui la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. „Străbunicul meu a fost omorât în 1918, la Unire. A ieşit cu tricolorul să întâmpine oastea română care trecea graniţa – aceasta era la Viştea de Jos, zona grănicerească de atunci. Războiul era pe sfârşite şi s-a înfăptuit Marea Unirea, acum 100 de ani. Străbunicul era primar în Viştea şi cu ocazia aceasta a ieşit cu tricolorul. A fost arestat, a fost luat la Cluj şi nu se mai cunoaşte nimic despre el, bănuim că a murit torturat la Cluj”, povesteşte Aurica Virginia Tănăsescu, descendentă a familiilor Cârje şi Găzdacu. Expoziţia rămâne în holul Centrului Cultural Reduta până în 14 noiembrie.