BRAȘOV. Poveste cu vrăjitoare din Șcheiul de altădată

Doina Ruşti (foto 2) a fost aseară invitata celor de la Facultatea de Litere Braşov, în cadrul Serilor Facultăţii ea lansând cel mai recent volum al său – „Mâţa Vinerii”. O alegere nu tocmai întâmplătoare. „«Mâţa Vinerii» este un roman care începe la Braşov. O adolescentă în anul de graţie 1798 reuşeşte să fugă din Braşov, să prindă Braşoveanca, care era pe atunci singurul mijloc de transport spre Bucureşti, şi în fine, să ajungă în Bucureşti, care era pe atunci oraşul tuturor făgăduinţelor”, a explicat Doina Ruşti.
De ce „Mâţa Vinerii” şi care sunt aventurile personajului rămâne pentru fiecare cititor să afle pagină după pagină până spre final, când povestea îşi dezvăluie oarecum misterele. Pentru imaginea Braşovului din urmă cu două secole, scriitoarea spune că s-a inspirat din… listele de cumpărături ale celor din Bucureştiul secolului al XVIII-la pentru furnizorii din Braşov. „Toţi bucureştenii îşi cumpărau de la Braşov diverse lucruri exotice, de aici cumpărau, de pildă, ananas. Un boier Brăiloiu chiar îi scrie furnizorului din Braşov să îi trimită o trăsură din Viena neapărat cu brâu verde, olecuţă purtată, dacă se poate, adică la mâna a doua, cum am zice astăzi”, a detaliat scriitoarea.

Parfum de mistere, în genul Harry Potter

Criticii văd „Mâţa Vinerii” ca pe un roman pe care nu îl veţi lăsa curând din mâini şi care vă va captiva. „Un roman original, mai ales pentru literatura română, pentru că amestecă ficţiunea cu documentarea istorică”, spune conf. dr. Adrian Lăcătuş (foto 2, dreapta), decanul Facultăţii de Litere Braşov. „Cred că va fi plăcut de mulţi cititori, de multe vârste, dacă apucă să îi prindă gustul şi parfumul, pentru că nu are ambiţii ezoterice neapărat, dar are un parfum de mistere, care încântă cititorii de azi şi pe cei formaţi la şcoala lui Harry Potter, să zic, dar într-un mediu mai levantin, mai apropiat de Balcanii noştri”, a adăugat decanul Facultăţii de Litere.
Noul roman se situează după „Manuscrisul fanariot”, care a deschis seria ficţiunii istorice, dar ne prezintă o altă faţetă a naratorului „înnăscut, nu făcut”. „Finalul – ultimele 30 de pagini, arată o tehnică narativă cu totul deosebită şi foarte bine strunită. Nu în ultimul rând, e un roman de atmosferă, un roman istoric şi un roman de limbaj, care poate părea arhaic şi desuet, însă se integrează foarte bine în curgerea frazei. O revelaţie”, a precizat lect. univ. dr. Virgil Borcan (foto 2, stânga), de la Facultatea de Litere Braşov. El a citit un fragment din cartea „Mâța Vinerii” în care autoarea vorbește de faptul că în Șcheii Brașovului începuse o „histerie” totală, din cauza unor vrăji. O femeie a fost transformată în broască. De aici, autoarea merge pe urmele personajului principal și relatează o poveste captivantă cu multă fantezie, suprarealistă. Un capitol se intitulează „Cartea bucatelor rele” în care autoarea vorbește despre „prânzul lui Costas”, un bucătar faimos ale cărui bucate, care cereau migală și dragoste, erau benefice doar dacă erau folosite cu măsură: „Doar o înghițitură cât nuca poate să-ți dea încredere în tine, dar, în cazul în care cantitatea este mai mare, omul înnebunește, de unde și numele acestui fel de bucate: Ova mora – ouă nebune. Cine se hrănește cu ele pierde măsura și nu mai poate să judece cu dreptate”.

Titlul romanului derivă din faptul că, în acea vreme, cuvântul pisică era prea puțin uzitat. De asemenea, acesta era animalul cel mai adesea asociat cu vrăjitoria. Autoarea a mărturisit că a fost din ce în ce mai dezamăgită de el pe măsură ce înainta în scris, însă a fost convinsă de către apropiații ei că acesta este cel mai potrivit. Glosarul de cuvinte de la sfârșitul cărții este de fapt un „parastas al cuvintelor limbii române ce au murit”, nemaifiind folosite de sute de ani, dar de care Doina Ruşti a fost întotdeauna fascinată.
Scriitoarea Doina Ruşti a avut şi o întâlnire cu elevii Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, despre care a mărturisit că a fost plăcut impresionată.
Tradusă în numeroase limbi, invitată la târguri şi evenimente internaţionale, Doina Ruşti s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Trăieşte în Bucureşti, este profesor universitar şi scenarist.