BRAŞOV. Poate fi Apollonia Hirscher un model potenţial pentru tinerele de azi?

Azi, începând cu orele 13.00, la Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil” Braşov s-au adunat elevi din cinci licee din oraş pentru a dezbate un subiect reprezentantiv pentru Braşov: despre Apollonia Hirscher, care a murit în anul 1547. Este vorba despre o femeie care a jucat un rol important în viaţa oraşului Braşov într-o epocă în care femeile erau extrem de puţin vizibile în spaţiul public.

Astfel, s-a pus problema dacă Apollonia Hirscher este un model potenţial pentru tinerele de azi şi în ce fel acest potenţial poate lua forme concrete.  

Proiectul implementat de Grupul pentru Inițiativă Locală (GIL) Corona îşi propune stabilirea unei relații între experienţa istorică a construcţiei comunitare şi nevoile prezentului, fiind cofinantat de Consiliul Judeţean Braşov, în urma competiţiei pentru selecţia de proiecte culturale sesiunea a II-a/2016. 

Sub numele de „Educaţie pentru patrimoniu prin reprezentaţii de teatru forum”, proiectul a presupus dezvoltarea a trei  instrumente interactive de teatru forum, tematice, destinate elevilor din cele câteva instituţii de învăţământ partenere cu organizatorii.

Sceneta se numeşte “Veni, Vidi, Vacs!” şi se desfăşoară cu colaborarea trupei de teatru Deltantract de la C.N. Unirea, coordonată de prof. Luminita Cocoş. 

De ce Apollonia Hirscher, dintre multiplele modele istorice locale posibile? Istoricul Irina Mastan, doctor în istorie, vine cu argumente: „Pe frontispiciul uneia din clădirile impozante de pe strada Michael Weiss din Braşov se găseşte un portret al Apolloniei Hirsher, însoţit de blazonul familiei Hirscher. Prezenţa acestei surse vizuale într-un loc public dovedește în primul rând, respectul familiei Hirscher pentru Apollonia şi chiar recunoaşterea ei ca matriarhă a acestei dinastii. Acest tip de reprezentări ale femeilor în spaţiul urban sunt rare în Transilvania secolului al XVI-lea. Ele marchează o altfel de prezenţă feminină în spațiul public, comparabilă cu cea a bărbaţilor merituoşi din comunitatea epocii”.

„Celor care consideră inutilă discuţia despre rolul social al femeii astăzi le adresăm invitaţia să ia în considerare un termen de comparaţie nu prea îndepărtat: în anii ’60, în una din cele mai avansate democraţii de atunci (SUA), femeile nu aveau drept să deţina card de credit, nu beneficiau de egalitate la locul de muncă, în nici un caz nu vorbeau liber despre sex, nu aveau acces la universităţile de vârf (Ivy League) şi altele asemenea. Şi atunci exista o majoritate care considera normal acest statut. În epoca noastră, misoginismul este deseori unul subtil şi nerecunoscut, poate apare deopotrivă la femei şi la bărbaţi, mai mult sau mai puţin difuz şi la oameni educaţi, cultivaţi; când se manifestă în spaţiul public, nu de puţine ori creează diferenţe de oportunitate şi poate afecta autorealizarea feminină. Ca parte dintr-o societate modernă şi civilizată, considerăm că e util să îl putem recunoaşte ca apoi să stabilim prin dezbatere dacă îl acceptăm sau nu”, a declarat Angela Dobrescu, manager de proiect.