BRAȘOV. O legendă în premieră la Sala „Patria”

Tradiţia ca un dirijor celebru să fie prezent pe scena Sălii Patria la fiecare concert săptămânal al orchestrei simfonice a Filarmonicii Brașov va fi respectată și astăzi. I-a venit rândul moldoveanului Mihail Agafiţa, care a condus până acum cele mai mari şi importante orchestre ale lumii. Dirijorul a ales un program special, cu legenda pentru orchestră „Kikimora”, a compozitorului rus Anatoli Liadov, piesă ce va fi interpretată în premieră la Brașov, Concertul pentru pian şi orchestră al lui Maurice Ravel şi Simfonia a IV-a de Ceaikovski. Concertul din această seară, de la ora 19:00, îl are ca solist pe pianistul Csiky Boldizsar.

600 de concerte dirijate în 20 de ani

Profilul artistic al fiecărui protagonist ne-a fost prezentat în detaliu de către Alexandra Grancea, PR al Filarmonicii Braşov.
Mihail Agafiţa este un valoros reprezentant al tinerei generaţii de dirijori, susţinând, în decursul a 20 ani, în jur de 600 concerte simfonice, spectacole de operă şi balet alături de ansambluri din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Ucraina şi Belarus, precum şi diverse turnee în Grecia, Portugalia, Italia, Franţa, Malta şi Tunis.
Printre orchestrele pe care le-a condus se numără Orchestra Filarmonicii din Moscova, Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Filarmonica Naţională a Republicii Belarus din Minsk şi cea a Republicii Moldova, Orchestrele Filarmonicilor din Cluj, Iaşi, Tîrgu Mureş, Oradea, Braşov, Sibiu, Bacău, Ploieşti, Craiova, Botoşani, Satu Mare, Orquesta de Extremadura (Spania), Pori Sinfonietta (Finlanda), Owensboro Symphony, Great Falls Symphony şi Ohio University Symphony Orchestra (SUA), Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt-Petersburg, Teatrele de Operă şi Balet din Chişinău, Harkov şi Dnepropetrovsk (Ucraina).
Din 2004 deţine funcţia de dirijor permanent al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din anul 2013 obţine prestigioasa poziţie de prim-dirijor şi director artistic al orchestrei simfonice din cadrul aceleiaşi instituţii. Între anii 2009/2013 a fost dirijor permanent al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj.
Mihail Agafiţa participă la prestigioase festivaluri internaţionale de muzică, unde prestaţia sa dirijorală este întâmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către presa de specialitate. Colaborarea sa cu celebra cântăreaţă spaniolă Isabel Pantoja, cu care a susţinut concerte în marile oraşe ale Spaniei, printre care se remarcă trei concerte în prestigioasa sală Palau de la Música din Barcelona, reprezintă un punct de reper în activitatea sa profesională. Înregistrările din aceste concerte au fost lansate ulterior sub formă de CD şi DVD (Sony).

Csíky Boldizsár, un nume cu rezonanţă

Acompaniat de orchestra simfonică dirijată de Mihail Agafița, pianistul Csíky Boldizsár propune o versiune interpretativă de excepție a Concertului pentru pian și orchestră în Sol Major de M. Ravel, renumit pentru standardele înalte de complexitate dar și pentru masivitatea și robustețea tehnicii pe care o etalează. Csiky Boldizsár este un nume cu rezonanță în perimetrul artistic mondial, un muzician care entuziasmează deopotrivă când cântă Mozart, Scriabin sau Enescu, un artist care parcurge cu suplețe istoria pianistică a ultimelor secole, retrăind-o impecabil, printr-un consens stilistic și emoțional care fascinează.
Dovedind încă din copilărie calităţi muzicale surprinzătoare, Csíky Boldizsár a urmat cursurile Liceului de Artă din Târgu Mureş, unde i-a avut ca profesori pe Szőnyi Márta şi Ávéd Sillo Éva. Şi-a continuat studiile la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca cu profesorii Ileana Prada şi Dana Borşan, iar la compoziţie cu Hans Peter Türk. Din anul 1991 a urmat cursuri postuniversitare cu celebrul pianist Jandó Jenő, la Academia de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta. În 1992 a primit o bursă de studii la Lübeck (Germania), la cursurile de măiestrie susţinute de profesorul Lev Naumov, iar între anii 1993-1997 a participat la cursurile de la München, ale prof. Walter Krafft.
La recomandarea maestrului Dan Grigore, în 1998 participă la cursul de vară de la Fontainebleau (Franţa), unde frecventează cursurile profesorilor Gaby Casadesus, Philippe Bianconi şi Philippe Entremont. În perioada studenţiei (1987 – 1992) a câştigat cinci premii naţionale, iar în 1994 a primit premiul Cella Delavrancea acordat de maestrul Dan Grigore. În anul 2000, după numeroase colaborări, aproximativ 40 de concerte pe an, directorul muzical (Walter Krafft) al institutului Münchener Musikseminar (Germania) îi acordă titlul de solist permanent.
Csiky Boldizsár a susţinut concerte cu toate orchestrele simfonice din România şi a realizat mai multe înregistrări CD, la radio şi TV. A fost invitat în repetate rânduri ca membru al juriilor concursurilor internaţionale de pian, susţinând de asemenea cursuri de măiestrie în ţară şi străinătate.
Ca artist interpret, a susţinut peste 800 de recitaluri şi concerte în majoritatea centrelor muzicale ale ţării şi peste hotare: Austria, Anglia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Scoţia, Ucraina, Ungaria, Cehia, Rusia, Japonia, America. În România a cântat cu toate orchestrele din ţară. A colaborat cu dirijorii: Erich Bergel, Ion Baciu, Emanuel Elenescu, Emil Simon, Petre Sbârcea, Ludovic Bács, Ervin Acél, Remus Georgescu, Horia Andreescu, Florentin Mihăescu, Gheorghe Costin, Peter Oschanitzky, Ilarion Ionescu-Galaţi, Theo Wolters, Gottfried Rabl, Răzvan Cernat, Cristian Neagu, Mihail Agafiţa, Mihail Setskin, Alexander Maschat, Cristian Brâncuşi, Antonello Allemandi, Sabin Păutza, Robert Houlihan, Pierre-Dominique Ponelle, Edvard Tchivzhel, Kocsis Zoltan, etc. A colaborat cu artişti consacraţi precum: Ştefan Ruha, Gaetano d’Espinoza, Ligeti Diana, Rolf Herbrechtsmeyer, Fenyö Laszlo, Valentin Arcu, Dan Grigore, Jandó Jenő, Nina Panieva, Trio Moscova, Andreas Henkel etc.
În anul 2006 obţine titlul de Doctor în muzică cu lucrarea Stileme ale creaţiei pianistice la A. Skriabin – de la postromantic la modern. În prezent ocupă funcţia de conferenţiar universitar dr. la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.