BRAȘOV. Nicolae Titulescu va fi omagiat de tinerii diplomați

Acum aproape 23 de ani, în curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului își găsea în sfârșit odihna veșnică ilustrul diplomat român Nicolae Titulescu. Deși s-a născut în Oltenia, prin testamentul scris în anul 1940, cerea să fie înmormântat la Brașov. Dar dorința sa a fost împlinită la 51 de ani de la trecerea la cele veșnice.

În jurul monumentului funerar din marmură neagră, din curtea lăcașului de cult, unde Nicolae Titulescu își doarme somnul de veci împreună cu soția sa, se vor aduna mâine, pentru a-l omagia, printr-un Te Deum, tineri diplomați din țară și din străinătate, veniți la Brașov pentru a participa la cursurile celei de-a XXII-a ediții a „Cursurilor Internaționale Nicolae Titulescu pentru tineri diplomați”, organizate de către Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 3-11 octombrie, la Braşov şi Poiana Braşov, unul dintre programele de diplomaţie publică reprezentative ale Ministerului Afacerilor Externe. La eveniment vor participa diplomaţi din ministerele afacerilor externe ale statelor acreditate în România,  diplomaţi români, oficialităţi locale şi centrale.

Deschiderea oficială a cursurilor va avea loc la ora 11.00, fiind oficiat un Te Deum la mormântul lui Nicolae Titulescu din curtea Bisericii „Sfântul Nicolae”.

„La poalele Tâmpei, pe o alee între brazi”

Nicolae Titulescu, considerat cel mai mare diplomat român, a fost ministru al justiției, al finanțelor, ministru de externe, ambasador în Anglia și Franța, președinte, în repetate rânduri al Ligii Națiunilor (actuala ONU), iar în anul 1935 a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace. Nemulțumite de politica sa externă, ce punea accent pe unitatea și independența României, cercurile politice profasciste și guvernele Germaniei și Italiei au făcut presiuni pentru înlăturarea lui. În 1936, regele Carol al II-lea l-a îndepărtat din guvern, unde ocupa portofoliul de la Externe. Titulescu a plecat în exil, în Elveția, apoi în Franța, la Cannes, unde a și murit, în 17 martie 1941, când împlinea 59 de ani. Deși s-a născut în Oltenia, prin testamentul scris în anul 1940, cerea să fie înmormântat „la poalele Tâmpei, pe o alee între brazi, undeva mai deoparte. Prietenii mei de la Brașov îmi vor găsi locul. Tache Ionescu la poalele Bucegilor, eu la picioarele lui, la poalele Tâmpei… Aparțin Bisericii Ortodoxe Române”. În ciuda dorinței exprese de a fi înmormântat la Brașov, timp de cinci decenii, corpul său neînsuflețit a rămas în Franța, de unde a fost adus la Brașov, abia în martie 1992. Ulterior, de la Marsilia au fost aduse și osemintele soției, Ecaterina Titulescu, fiind depuse în același mormânt din Șchei.