Cultură

BRAȘOV. „Mihaela” vă așteaptă la Muzeul de Istorie

  • 2_208279.JPG
  • 3_208280.JPG
  • 7_208281.JPG
  • 8_208282.JPG
  • 4_208283.JPG
  • 5_208284.JPG
  • 6_208285.JPG
  • 9_208286.JPG
  • 10_208287.JPG
 

„De la propaganda politică la baby boom” este titlul interesantei expoziții temporare deschise în Casa Sfatului, sediul Muzeului de Istorie Brașov. Fiind un proiect de cercetare de istoria artei, expoziţia „De la propaganda politică la baby boom” este realizată sub forma unei panorame dinamice care, în decursul perioadei de expunere, prezintă şi include în circuitul expoziţional cele mai noi rezultate ale acestei cercetări aflate în derulare. Potrivit istoricului Nicolae Pepene, managerul muzeului brașovean, arhitectura expoziţională a proiectului „De la propaganda politică la baby boom” este alcătuită pe trei coordonate: lucrări de artă, desene şi ilustraţii originale, expunere de carte şi machete de carte şi o proiecţie video pentru imagine în mişcare şi desene animate (ce includ celebrele desenele animate „Mihaela”, dar și două cărți cu îndrăgitul personaj, de la finele anilor 80). Nu lipsesc peştele bibelou și mileul de pe televizorul din anii 60.. Expoziţia nu e creată pentru nostalgici, ci pentru a vedea cum, de-a lungul anilor, propaganda îşi insera, extrem de subtil, mesajele perfide în mintea celor mai vulnerabili – copiii – în scopul formării „omului nou”. „Expoziţia se numeşte «De la propagandă politică la baby boom», pentru că urmăreşte o perioadă turbulentă interesantă a istoriei României începând din perioada interbelică, al Doilea Război Mondial şi urmările sale – perioada generaţiei baby boom, adică a perioadei demografice în care populaţia s-a refăcut după cel de-al Doilea Război Mondial şi apoi o uşoară trecere spre perioada anilor post 1990”, a explicat Ovidiu Năsui, curatorul expoziției.
Potrivit acestuia, expoziţia cuprinde o cercetare care urmăreşte destinele a cinci oameni, artişti, care s-au format în perioada interbelică, au desenat şi ilustrat reviste de propagandă sau satiră politică în perioada interbelică, apoi au trecut în partea de ilustraţie de carte pentru copii sau a desenului animat, după anii 1950. Artiştii prezentaţi în expoziţie sunt: Geta Brătescu, Nell Cobar, Ion Popescu-Gopo, Val Munteanu, Ary Murnu, Jules Perahim, Noel Roni, Eugen Taru. Lucrările şi materialele din expoziţie sunt selectate din trei colecţii private. „Este o zonă interesantă pentru că putem vedea practic ce desena Nell Cobar, autorul desenului animat «Mihaela» și cărților cu aceasta, ce făcea în anii 40 – desena grafică antimonarhică și antinazistă. Este un personaj care a traversat epoca. Val Munteanu este un alt personaj interesant, recunoscut ca fiind autorul unor desene Domnul Goe, Gargantua şi Pantagruel, o serie întreagă de personaje. Ajunge să fie şi el medaliat cu aur la Târgul de carte de la Leipzig, la Târgul de la Moscova, în 1975, respectiv 1976, planşele originale sunt în expoziţie”, a mai spus Năsui.

Cei buni devin cei răi la schimbarea regimului

Un interes special este acordat lucrărilor de artă care au fost comisionate şi concepute pentru a fi multiplicate, fie prin forma tiparului sau prin cea a ecranului de film sau TV – aceste medii constituind, în general, vectorul de propagare şi distribuţie a mesejelor propagandistice. „Artiştii activi în perioadele istorice menţionate mai sus s-au confruntat şi au reflectat în operele lor multiplele fracturi ale societăţii româneşti din care făceau parte. Unele dintre cele mai interesante astfel de rupturi au loc atât în schimbarea subiectelor dar şi a stilului. «De la propaganda politică la baby boom» prezintă specific, ca ax central al fluxului expoziţional, traversarea de la grafica militantă, antimonarhică, antinazistă, la ilustraţia de carte pentru copii. Această trecere rapidă este antrenată de nevoile complexe ale societăţii, dar şi de noile fenomene demografice care modifică masiv structura populaţiei”, spune Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

„Este mai mult decât o expoziţie, de fapt este un eveniment care aduce împreună opere, pentru că discutăm de opere autentice, din perioada interbelică şi din perioada stalinistă, opere care au avut o ţintă foarte importantă – prima generaţie formată de regimul comunist. Vedem în acea perioadă cât de perversă şi cât de bine făcută era propaganda comunistă şi cum nu lăsa nimic la întâmplare, începând de la cărţile pentru copii, pentru că grafica folosită este de fapt grafica făcută pentru cărţile pentru copii în anii 50, până la manualele şcolare – primele manuale de istorie. Am ales să facem acest eveniment pentru că Muzeul trebuie să fie în centrul vieţii comunităţii aducând subiecte care pot da lecţii de istorie pentru prezent, pentru că această expoziţie dedicată propagandei nu am ales-o la întâmplare. Anul acesta pe plan naţional avem campania electorală, avem multă propagandă şi în acelaşi timp, în Europa, din nefericire, avem rezultate tragice, pornite tot de la o propagandă. Acum cine sunt cei răi, cine sunt cei buni… Publicul urmărind această expoziţie, va vedea cum, în anii 50, cei răi erau cei care cu câţiva ani înainte erau cei buni. Până la urmă această propagandă nu şi-a dus răul până la capăt. Cei care au crescut cu aceste cărţi şi manuale unde erau strecurate mesaje perverse, naţionale, au fost cei care au zdrobit regimul comunist şi nu au ales să ducă până la capăt o ideologie care proclama până la urmă lupta de clasă, de fapt o luptă continuă între oameni. E foarte interesant pentru că ne dăm seama că până la urmă regimul comunist nu înseamnă doar puşcării, doar canal, înseamnă culmea şi aceste cărţi pentru copii, care purtau mesaje împotriva unei categorii sociale, împotriva unui sistem, chiar împotriva unei lumi, pentru că deja aveam Cortina de Fier”, a mai spus Nicolae Pepene.

Propaganda prin artă, de la tradiționalism la „realism socialist”

Relaţia artei româneşti cu propaganda este una foarte complexă, diversă şi trebuie analizată diferit de la caz la caz, în funcţie de suportul punctual şi de cauzele propagandistice în slujba cărora domeniul artistic a fost pus, subliniază istoricul. Diversele regimuri de putere (de la monarhie la dictatură) au determinat diferite tipuri de propagande care au modelat, prin formele artistice, schimbările trăsăturilor sociale. Capitolul artei perioadei dintre cele două războaie mondiale din România este încă perceput ca fiind cel mai bogat, fertil şi divers din istoria artei româneşti din secolul XX. În perioada interbelică au coexistat forme şi exprimări artistice cu un larg spectru stilistic, de la Tradiţionalism la Avangardă. Tradiţionalismul hrănea prin susţinere şi angajament public orientarea artistică către folclor, etnografie şi civilizaţia rurală. În acelaşi timp, unul dintre centrele Avangardei istorice a fost cel de la Bucureşti, aflat sincron şi conectat istoric cu celelalte centre ale Avangardei europene. Avangarda, prin natura ei reacţionară, este o artă angajată (prin manifeste) la fenomenele politice, sociale şi artistice din perioadă, atât prin conţinut cât şi prin formă. Fenomenele Avangardei din România (care la rândul lor suportă cercetări de documentare, înţelegere şi interpretare, aflate încă în derulare) pregătesc şi antrenează o generaţie de artişti cu destine şi cariere foarte diverse, care se întâlnesc totuşi în mai multe puncte comune cu artiştii altor orientări de curente sau stil. Efectele mai mari sau mai neglijabile ale propagandelor fac ca o bună parte din artiştii tradiţionalişti/conservatori ori avangardişti să creadă şi să conteze pe rolul social al artei lor, desigur implicate, fiecare în felul lor, în diferite cauze: de la căutarea şi reprezentarea unui specific naţional la răsturnarea din temelie a unor sisteme ori clase sociale.

Începând cu 1948, curentele Avangardei primei jumătăţi de secol, considerate decadente şi desprinse de realitate, au fost respinse pentru „formalismul burghez”. În 1949 este fondată, la Bucureşti, Uniunea Artiştilor Plastici. Artiştii promiţători sunt angajaţi să execute lucrări de propagandă, de „agitaţie vizuală”. Statul devine singurul patron, prin Fondul Plastic, astfel încât nici chiar artiştii deja consacraţi nu pot evita adoptarea temelor de propagandă, convenţionale, impuse de deja un nou curent: Realismul Socialist. Un fapt stă să ilustreze cu caracter exemplar schimbarea: după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial fabrica de armament „Uzina 6 Martie Zărneşti” se transformă în „haină civilă”, în „Tohan – fabrică de biciclete”, producând printre alte bicicleta de succes „Pegas”. Cumva similar în aceeaşi perioadă, arta grafică românească trece de la „Humor Antifascist” la ilustraţii pentru cărţi de copii, benzi desenate sau filme de animaţie. După cum este ştiut, cel de-al doilea Război Mondial a determinat cea mai mare explozie demografică a omenirii cunoscută ca generaţia „baby boom”, între 1945 si 1960. Aceasta perioadă a fost urmată de un aşa-numit „baby boom ecou” – un val de naşteri din parinţi născuţi ei înşişi în „baby boom-ul” de după război care a durat aproximativ între 1980 şi 1999. La această scară istorică fără precedent, fenomene demografice şi sociale s-au interconectat firesc cu orientări culturale şi artistice, generând importante producţii artistice, puţin studiate până acum din această perspectivă comparată. Artişti importanţi se dedică pentru restul carierei lor acestui important segment vizual. După 1969, Editura Ion Creangă, care a publicat în general literatură pentru copii, a stat la baza unui fenomen de încurajare a ilustraţiei de carte, colaborând cu mulţi artişti talentaţi ai perioadei. Multe dintre apariţiile editoriale sunt prezentate şi în versiunile unor alte limbi de circulaţie, precum germană, maghiară, engleză, spaniolă, cehă, suedeză, fiind destinate unui public internaţional.

Expoziţia este realizată de Muzeul Judeţean de Istorie, Consiliul Judeţean Braşov şi PostModernism Museum Bucureşti. Face parte din DARE, lansat de PostModernism Museum Bucureşti, un program de 5 ani de Documentare, Arhivare, Expunere şi Revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990. Până acum, nicio altă instituţie publică sau privată nu a asumat un program de recuperare programatică a acestui segment istoric. Lucrările pot fi văzute până pe 25 iulie. Program de vizitare: 10.00-18.00, luni închis.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button