BRAŞOV. „Mamé”, lirism negru într-o poveste şocantă

Casele de copii au fost una dintre cele mai mari orori ale regimului comunist din România. Întunericul, lipsurile, umilinţele, abuzurile, abandonarea oricăror speranţe sunt încercări de netrecut pentru adulţi, însă în cazul copiilor întrec orice imaginaţie. În „Mamé”, Nicolae Avram reuşeşte să depăşească simpla descriere a acestor atrocităţi şi, violent, personal, îl face pe cititor să simtă în profunzime ce au simţit cei cărora li s-a furat atât de brutal inocenţa în orfelinate. Încărcată de un lirism negru, „Mamé” spune povestea şocantă a unui suflet chinuit (şi a câtor altora). Nicolae Avram va vorbi despre „Mamé” în cadrul CenaKLUb Tiuk! (nr. 68), astăzi, de la ora 18.30, la Librăria Humanitas din Piaţa Sfatului. Invitat special este Cătălin Stanciu. Moderator: Mihail Vakulovski. Joi, 6 octombrie, de la ora 18:00, la Librăria Humanitas Braşov (Piaţa Sfatului, nr. 16),
„Mamé este de fapt un poem enorm şi halucinant, mai exact, abnorm – în sensul că încalcă absolut toate normele imaginabile. Nu doar pe cele ale pudibonderiei lingvistice, ci mai ales pe cele ţinute drept etice atât în colectivitatea parcului uman, cât şi în intimitate. E greu de găsit vreun tabu pe care imaginaţia înspăimântătoare a lui Nicolae Avram să nu-l transgreseze în această relatare a experienţelor infernale ale orfelinilor aproape mitici, despre care se spunea că sunt antrenaţi pentru a deveni soldaţii personali cei mai devotaţi şi cei mai fanatici ai lui Nicolae Ceauşescu”, a notat Radu Vancu.
„Unul dintre cele mai puternice şi mai de efect texte pe care le-am parcurs în ultima vreme. Mamé este un text disperat, scris cu sufletul la gură. O carte extraordinară, cu multe deschideri, cu multe oferte de interpretare. Este şi o carte despre comunism, cu posibile ieşiri către parabolic. Pedagogul ca imagine a micului dictator – iată un personaj care se ţine minte. E un poem în proză despre oroare. Dar şi despre salvare. Una dintre cărţile speciale, atipice, curajoase (e nevoie de un mare curaj estetic pentru a risca o asemenea formulă)”, apreciază Bogdan Creţu.
 
Nicolae Avram, născut pe 21 decembrie 1966, la Năsăud, şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la casa de copii. Debut editorial cu Cîntece de sinucigaş (cartea I) (2000, ediţia a II-a, 2008; volum distins la Concursul Naţional de poezie „George Coşbuc”, Bistriţa, 2000, cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Alte volume publicate: Litanii pentru diavol (2006); Federeii (2010); All Death Jazz (2013; Premiul „Andrei Mureşanu” acordat de Societatea Scriitorilor Bistriţa-Năsăud, 2014; Premiul „Octavian Goga” acordat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj, 2014). Este îngrijitorul volumului postum de poezie al lui Aurel Onişor, Semnul la care te vei opri să bei apă (2013). Membru al Uniunii Scriitorilor din România.