BRAȘOV. Măcar ortodocșii de stil vechi au Crăciun alb

Toată lumea asociază Crăciunul şi Anul Nou sărbătorite în ianuarie cu ruşii, moldovenii şi ucrainenii care „asediază”, aşa cum se întâmplă şi în aceste zile, Poiana Braşov şi Valea Pahovei. Puţini ştiu că, mult mai discret, peste 250 de familii de braşoveni trăiesc sărbătorile Nașterii Domnului şi ale Anului Nou după alt calendar, cel iulian, decalat (în ultimele două secole) cu 13 zile faţă de cel gregorian. Nu îi mai punem la socoteală pe studenţii din Republica Moldova şi pe basarabenii care s-au stabilit la Braşov.
Aşa cum am mai remarcat, observaţiile meteorologice din calendarul popular românesc se confirmă după cel vechi, iulian, şi în acest an ortodocşii de stil vechi având un „Crăciun alb”.

Pentru aceştia, pe Strada Dobrogeanu Gherea, la coborârea spre cartierul Racădău, există o biserică ce se înalţă de mai bine de 20 ani. Alături de ea, un paraclis, o bisericuţă cu hramul Sfântul Apostol Toma, unde în fiecare duminică şi la sărbătorile importante din fiecare an în se întâlnesc creştinii ortodocşi pe stil vechi, circa 250 de familii din Braşov şi din împrejurimi, cărora li se alătură la Crăciun, mai ales, basarabenii. Modul în care ei îşi trăiesc credinţa este cel pe care l-au respectat toţi românii, timp de 19 secole. La nivel naţional, statisticile neoficiale indică existenţa a peste un milion de ortodocşi – îndeosebi ruşi lipoveni, armeni şi sârbi – ce ţin sărbătorile după calendarul iulian şi după anumite canoane mai stricte, adică aparţin Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, numiţi pe scurt „stilişti”. Toate slujbele desfăşurate la Biserica Sfântul Apostol Toma respectă regulile mănăstireşti, iar aici aici slujesc numai preoţi şi diaconi călugări (ieromonahi şi ierodiaconi). Încă din anul 1999 în micul paraclis au loc slujbe, de sărbători devenit neîncăpător, însă de câţiva ani se fac în biserica mare, chiar dacă e nefinisată.
Aşa s-a întâmplă şi zilele acestea. Atât luni seară, când a fost vecernia de Ajun, cât mai ales astăzi ortodocşii de stil vechi se adunp pentru a sărbători Naşterea Domnului, la sfârşitul slujbei copiii interpretând colinde tradiţionale româneşti. Sărbătoarea Crăciunului continuă şi miercuri și joi.

„Schisma” ortodoxă din 1924  

În octombrie 1924, în urma conferinţei pan-ortodoxe de la Constantinopol din 1923, Biserica Ortodoxă Română (BOR) hotăra înlocuirea calendarului iulian, cu calendarul gregorian. Hotărârile conferinţei de la Constantinopol au provocat disensiuni în urma cărora lumea ortodoxă s-a împărţit în două, pe de o parte – Biserica Ortodoxă Greacă, Română, Bulgară, Patriarhia Constantinopolului, a Alexandriei şi mai târziu a Antiohiei, care au acceptat noul calendar gregorian, şi, pe de altă parte – Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă şi părţi din Biserica Ortodoxă Greacă, Bulgară şi Română, Sf. Munte Athos şi Patriarhia Ierusalimului, care au păstrat calendarul iulian până astăzi, ce are o diferenţă de 13 zile în minus, faţă de cel gregorian, în ultimul secol. În România, din cauza divergenţelor de ordin canonic privind trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian, în BOR s-a produs o schismă, care persistă şi astăzi după opt decenii. Singura perioadă în care cele două păstrează aceleaşi canoane cu privire la calendar este perioada Postului Mare şi sărbătoarea Învierii, ca şi toate sărbătorile pascale (Înălţarea, Rusaliile).

În anul 2010 erau înregistrați circa 500.000 de credincioși ortodocși de stil vechi (din București și dintr-o parte a Moldovei). Conform unei alte estimări, având ca sursă „România Liberă”, în anul 2007 în România trăiau peste un milion de adepți ai bisericii ortodoxe de stil vechi, îndeosebi ruși lipoveni, armeni și sârbi. Potrivit aceleiași surse, în anul 2008 în România existau 130 de biserici, schituri și mănăstiri pe stil vechi.

Slujba ce are loc în bisericile pe stil vechi nu diferă prea mult de slujbele ce au loc în bisericile ortodoxe. Conform paginii de internet a Mitropoliei, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România a cunoscut o perioadă de libertate şi dezvoltare în ultimii 30 de ani, fiind recunoscută ca persoană juridică la 19 februarie 1990. Comuniunea liturgică există cu Biserica din Grecia şi cea din Bulgaria. Poziţia eclesiologică este una moderată, fidelă tradiţiei Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi de rezistenţă faţă de curentele inovatoare ale mişcării ecumeniste.

 „Tradiţie”: sărbători pe pârtie

Fără a ţine prea mult cont de aceste canoane, doar pentru că în această tradiţie au crescut, mii de turişti moldoveni, ruşi şi ucraineni sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou în Poiana Braşov, gradul de ocupare în hoteluri şi pensiuni fiind de aproximativ 95 la sută. Stratul creat de tunurile de zăpadă s-a îngroşat cu cea naturală după ninsori, astfel că sunt condiţii bune de schi pe toate pârtiile. Reprezentanţi ai agenţiilor de turism, citaţi de Mediafax, spun că anul acesta numărul turiştilor din Rusia şi Ucraina este mai mare decât cel înregistrat în ultimii ani, în această perioadă. Sute de turişti din Rusia, Republica Moldova şi Ucraina au ajuns şi în staţiunile de pe Valea Prahovei. Mulţi dintre oaspeţii care sărbătoresc acum Crăciunul vor rămâne după Revelion, celebrat în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.