BRAȘOV. Junii vor coborî duminică în Cetate

Duminica Învierii şi toată Săptămâna Luminată reînvie în toată splendoarea şi obiceiul Junilor Braşoveni şi Braşovecheni, ce adună „în desfăşurarea lui elemente de mit, rit, ceremonial şi magie, subordonat celor trei aspecte alcătuitoare: primăvăratic, pascal şi eroic”, după cum subliniază pr. prof. dr. Vasile Oltean – directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, autorul mai multor monografii dedicate acestora. Profesorul reaminteşte că într-un hrisov ce datează din 1728, păstrat în arhivele muzeului, junii sunt pomeniţi drept „o orânduială din bătrâni”. Ei activau în acea perioadă permanent, pentru a asigura ordinea şi disciplina în comunitate, având chiar şi unele atribuţii juridice şi organizatorice. Junii din Şchei şi cei din Braşovul Vechi împart tradiţii comune şi au fost uniţi spaţial, înainte de venirea saşilor, care treptat i-au separate de Cetate. Abia după 1918 li s-a permis Braşovechenilor revenirea în Şchei. Documentele atestă că în anul 1931 existau şapte organizaţii ale junilor, cea mai veche fiind cea a Junilor Tineri. Ultimul grup (re)înfiinţat este cel din 1924, grupul Junilor Braşovecheni, format numai din bărbaţi căsătoriţi. Din 2011 fiinţează Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, care, de câteva zile, are şi un sediu reprezentativ, la Poarta Şchei.

Ritualuri păstrate, ritualuri pierdute

Rădăcinile sărbătorii se pierd în negura timpurilor. Nu se mai ştie astăzi dacă sărbătoarea era la origine un ritual de iniţiere a tinerilor sau dacă marca singura zi a anului în care populaţiei româneşti îi era permis să intre liber în oraşul săsesc Kronstadt/Braşov. Autorul unei ample monografii dedicate Junilor, Ion Muşlea, îşi exprima convingerea că Junii Braşoveni sunt o reminescenţă dintr-­un ritual complex de iniţiere a puberilor, însă mai plauzibilă se dovedeşte ipoteza unui scenariu ritual al Anului Nou, sărbătorit la echinocţiul de primăvară, ipoteze pe care le susţine şi părintele Vasile Oltean. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”, nota cronicarul sas Julius Teutsch. Obiceiul junilor este considerat drept unul din ritualurile de iniţiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul „cetelor”. Junii păstrează şi astăzi o parte din regulile precise de odinioară, de intrare şi de ieşire „din ceată”, de desfăşurare, pe zile şi momente şi în anumite locuri a obiceiului, au alimente şi mese rituale, dansuri (Hora, care se joacă neîncheiată) şi obiecte rituale (surla, buzduganul), practici apotropaice (de alungare a spiritelor malefice), de virilitate şi fertilitate (aruncarea buzduganului, împodobirea cailor şi junilor cu flori, împlântarea brazilor la porţile vătafului şi armaşilor). Două dintre obiceiurile vechi, „Îngroparea vătafului” şi „Căţeaua”, au fost abandonate.

„Hristos aneste!”/Hristos văscris!”

Biserica Ortodoxă a menţinut obiceiul precreştin al Junilor Braşoveni, fărămiţând desfăşurarea lui la mai multe date şi sărbători: la Buna Vestire sau Blagoveştenie (25 martie), în Duminica Floriilor şi timp de opt zile, din Duminica Învierii până în Duminica Tomii. Manifestările publice au început de la Buna Vestire, 25 martie, când a avut loc „ieşirea cu surla” a Junilor Tineri. Duminica Floriilor, cea de dinainte de Paşti, când Junii şi-au pomenit morţii, a prilejuit a doua manifestare. În Duminica Învierii, cele şapte grupuri de Juni: Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Albiori şi Roşiori, şi-au ales conducătorii („serjile”): vătaful, armaşul mare şi armaşul mic al fiecărei cete, după vechimea lor „cu Junii” şi au primit „lentele” (banderolele ce alcătuiesc tricolorul). Duminica Învierii şi toată Săptămâna Luminată este plină de tradiţii ale Junilor: de Paşti au fost sfinţite steagurile grupurilor, după care a avut loc urcarea la cruci (troiţele de care este plin Şcheiul); luni, în a doua zi de Paşti, Junii Tineri au mers la stropit; marţi, au mers după plăcinte, iar astăzi în Vinerea Luminată, are loc „Aruncatul în ţol”. La fiecare din manifestările din Săptămâna Luminată, Junii obişnuiesc să se aşeze în cerc şi să se descopere, pentru a cânta (pe o melodie aparte, cu sonorități aspre, marțiale) „Hristos a înviat!”. La strigătele vătafului: „Hristos a înviat!”, „Hristos văscris!” şi „Hristos aneste!” (echivalentele în limba slavă, respectiv greacă), junii răspund într-un glas: „Adevărat c-a înviat!”, respectiv „Adevărat că-i scris!”, „Adevărat că este!”. Cântarea şi strigătele se repetă la fiecare cruce şi troiţă presărate pretutindeni pe drumurile Şcheiului, mai ales la răscruci, apoi se joacă hora şi se aruncă buzduganul.

Petrecere la Pietrele lui Solomon

Hora, cântecele, mesele întinse continuă toată Săptămâna Luminată, culminând cu Duminica Tomii (în trecut, Miercurea Paştilor), când are loc adevărata sărbătoare a Junilor, din care cel mai mult impresionează defilarea călare prin tot oraşul, semnificând victoria asupra locuitorilor din cetate. Junii se vor îndrepta apoi spre locul numit „Între Chetri” („Pietrele lui Solomon”), unde fiecare grup îşi are masa sa, petrecerea fiind caracterizată prin excesele de mâncare şi băutură. În dimineaţa sărbătorii, junii vor coborî călare, fiecare grup în parte trecând pe la vătaf, armaş mare şi armaş mic, după care se adună Piaţa Prundului (azi Unirii) din faţa Bisericii Sfântul Nicolae, unde se înconjoară Troiţa Căpitanului Ilie Birt, unde cânta „Hristos a înviat!”. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Vătaful poartă banderola roşie pe piept, iar armaşii mare şi mic, galbenă şi albastră, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimul deceniu: str. Brâncoveanu-Barițiu-Piața Sfatului- Mureșenilor- bd. Eroilor- Republicii-Piața Sfatului- Apolonia Hirscher-str. Porții Șchei- Prundului- Piața Unirii- Pe Tocile- Podul Crețului- Pietrele lui Solomon („Între Chetri”), unde fiecare grup are masa sa.

Parada începe la ora 11.00

Parada a fost inclusă de circa zece ani în Zilele Braşovului. În ultima şedinţă de plen, Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de 140.000 de lei, din care jumătate în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de Parada Junilor. Suma, se arată în documentaţia aferentă actului normativ amintit, va fi utilizată pentru închirierea şi hrănirea cailor, pentru plata prestaţiei fanfarei care va însoţi grupurile de Juni în ziua paradei şi pentru acoperirea altor cheltuieli aferente. „Coborârea în Cetate” va avea loc duminică începând cu ora 11.00. Cetele de Juni fac eforturi pentru a respecta cu stricteţe programul stabilit, evenimentul urmând a se desfăşura indiferent de condiţiile meteorologice.

Parada va impune și restricții de circulație și schimbarea traseelor RAT.

În jurul orelor 13.30 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cântă Troparul Învierii și joacă hora Junilor, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție. În acest an, începând cu ora 14.00, va avea loc un spectacol folcloric  pe o scenă amenajată în proximitatea platoului Societății Junilor Roșiori.
La intrarea spre Pietrele lui Solomon va fi organizată o mare petrecere câmpenească, fiind amenajate corturi, dotate cu bănci și mese, pentru amatorii de tradiții și de bucate tradiționale. Evenimentul se va încheia la orele 18.00 cand Junii vor coborî de la Pietrele lui Solomon.

Citiți și:

BRAŞOV. Autobuzele RAT îşi modifică traseele

BRAŞOV. Restricţii de circulaţie pentru Parada Junilor

BRAŞOV. Junii Tineri au făcut spectacol

BRAȘOV. Junii Tineri se aruncă azi în ţol

BRAŞOV. Junii şi-au inaugurat noul sediu împodobit

BRAȘOV. Junii Tineri merg cu stropitul prin Șchei

BRAŞOV. Junii şi-au pomenit înaintaşii

BRAŞOV. Ascultaţi surla cu care Junii au binevestit peste Şchei! (VIDEO)

BRAȘOV. Junii Dorobanți ies la joc

Junii Braşovului, dincolo de ziua de „Călări”