BRAȘOV. Junii vă invită astăzi la „Ziua de Călări”

Amânată cu o săptămână din cauza iernii venite în aprilie, Parada Junilor sau „Ziua de Călări”, cum o numesc ei din vechime, va avea loc astăzi, indiferent de vreme. Evenimentul, care începe la ora 11.00, aduce restricții de circulație auto și schimbări în traseele și orarele RAT.

Prin tradiție, Duminica Învierii şi toată Săptămâna Luminată, încheind cu parada din Duminica Tomii concentrează în toată splendoarea obiceiul Junilor Braşoveni şi Braşovecheni, ce adună „în desfăşurarea lui elemente de mit, rit, ceremonial şi magie, subordonat celor trei aspecte alcătuitoare: primăvăratic, pascal şi eroic”, după cum subliniază pr. prof. dr. Vasile Oltean – directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, autorul mai multor monografii dedicate acestora. Profesorul reaminteşte că într-un hrisov ce datează din 1728, păstrat în arhivele muzeului, junii sunt pomeniţi drept „o orânduială din bătrâni”. Ei activau în acea perioadă permanent, pentru a asigura ordinea şi disciplina în comunitate, având chiar şi unele atribuţii juridice şi organizatorice. Junii din Şchei şi cei din Braşovul Vechi împart tradiţii comune şi au fost uniţi spaţial, înainte de venirea saşilor, care treptat i-au separat de Cetate. Abia după 1918 li s-a permis Braşovechenilor revenirea în Şchei. Documentele atestă că în anul 1931 existau şapte organizaţii ale junilor, cea mai veche fiind cea a Junilor Tineri. Ultimul grup (re)înfiinţat este cel din 1924, grupul Junilor Braşovecheni, format numai din bărbaţi căsătoriţi. Din 2011 fiinţează Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, care, de anul trecut, are şi un sediu reprezentativ, la Poarta Şchei.

Ritualuri păstrate, ritualuri pierdute

Rădăcinile sărbătorii se pierd în negura timpurilor. Nu se mai ştie astăzi dacă sărbătoarea era la origine un ritual de iniţiere a tinerilor sau dacă marca singura zi a anului în care populaţiei româneşti îi era permis să intre liber în oraşul săsesc Kronstadt/Braşov. Autorul unei ample monografii dedicate Junilor, Ion Muşlea, îşi exprima convingerea că Junii Braşoveni sunt o reminescenţă dintr-un ritual complex de iniţiere a puberilor, însă mai plauzibilă se dovedeşte ipoteza unui scenariu ritual al Anului Nou, sărbătorit la echinocţiul de primăvară, ipoteze pe care le susţine şi părintele Vasile Oltean. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”, nota cronicarul sas Julius Teutsch. Obiceiul junilor este considerat drept unul din ritualurile de iniţiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul „cetelor”. Junii păstrează şi astăzi o parte din regulile precise de odinioară, de intrare şi de ieşire „din ceată”, de desfăşurare, pe zile şi momente şi în anumite locuri a obiceiului, au alimente şi mese rituale, dansuri (Hora, care se joacă neîncheiată) şi obiecte rituale (surla, buzduganul), practici apotropaice (de alungare a spiritelor malefice), de virilitate şi fertilitate (aruncarea buzduganului, împodobirea cailor şi junilor cu flori, împlântarea brazilor la porţile vătafului şi armaşilor). Două dintre obiceiurile vechi, „Îngroparea vătafului” şi „Căţeaua”, au fost abandonate.

„Singurul obicei străvechi românesc din Brașov”

Hora, cântecele, mesele întinse continuă toată Săptămâna Luminată, culminând cu Duminica Tomii (în trecut, Miercurea Paştilor), când are loc adevărata sărbătoare a Junilor, din care cel mai mult impresionează defilarea călare prin tot oraşul, semnificând victoria asupra locuitorilor din cetate. „Se spunea că sacă un singur june ar fi pătruns în cetate şi ar fi înconjurat Casa Sfatului de trei ori, cetatea ar fi ajuns sub stăpânirea românilor şi de asta saşii închideau porţile atunci când avea loc coborârea în Cetate”, spune dr. în istorie Alexandru Stănescu, secretarul Uniunii Junilor. „Obiceiul Junilor în ansamblu este unic. Este singurul obicei străvechi românesc al Braşovului, care are tradiţii ale saşilor, evreilor, grecilor, maghiarilor, dar acesta este singurul de identitate românească. Cetele de Juni nu sunt ansambluri profesioniste de jocuri, de dansuri tradiţionale, ci, fapt unic, sunt o comunitate care a păstrat într-un mediu urbanizat costume şi tradiţii, în timp ce satele din jur le-au pierdut. De aici, caracterul de mare autenticitate al Junilor”, mai spune el.

Manifestările publice au început de la Buna Vestire, 25 martie, când a avut loc „ieşirea cu surla” a Junilor Tineri. Duminica Floriilor, cea de dinainte de Paşti, când Junii şi-au pomenit morţii, a prilejuit a doua manifestare. În Duminica Învierii, Junii Tineri şi-au ales conducătorii („serjile”): vătaful, armaşul mare şi armaşul mic al fiecărei cete, după vechimea lor „cu Junii” şi au primit „lentele” (banderolele ce alcătuiesc tricolorul). Tot în prima zi de Paşti au fost sfinţite steagurile grupurilor, după care a avut loc urcarea la cruci (troiţele de care este plin Şcheiul); luni, în a doua zi de Paşti, Junii Tineri au mers la stropit; marţi, au mers după plăcinte, iar în Vinerea Luminată a avut loc „Aruncatul în ţol”. La fiecare din manifestările din Săptămâna Luminată, Junii obişnuiesc să se aşeze în cerc şi să se descopere, pentru a cânta (pe o melodie aparte, cu sonorități aspre, marțiale) „Hristos a înviat!”. La strigătele vătafului: „Hristos a înviat!”, „Hristos văscris!” şi „Hristos aneste!” (echivalentele în limba slavă, respectiv greacă), junii răspund într-un glas: „Adevărat c-a înviat!”, respectiv „Adevărat că-i scris!”, „Adevărat că este!”. Cântarea şi strigătele se repetă la fiecare cruce şi troiţă presărate pretutindeni pe drumurile Şcheiului, mai ales la răscruci, apoi se joacă hora şi se aruncă buzduganul.
Însă nu se opresc aici. În următoarele luni grupurile vor organiza maialuri și jocuri strămoșești pe la troițele care le aparțin.

Petrecere câmpenească la Pietrele lui Solomon

Astăzi (ar fi trebuit să fie în Duminica Tomii), însă, Junii se vor îndrepta apoi spre locul numit „Între Chetri” („Pietrele lui Solomon”), unde fiecare grup îşi are masa sa, petrecerea fiind caracterizată prin excesele de mâncare şi băutură. În dimineaţa sărbătorii, junii vor coborî călare, fiecare grup în parte – Junii Tineri, Junii Bătrâni, Braşovecheni, Curcani, Dorobanţi, Roşiori, Junii Albiori (Junii Naţionali Albi)- trecând pe la vătaf, armaş mare şi armaş mic, după care se adună Piaţa Prundului (azi Unirii) din faţa Bisericii Sfântul Nicolae, unde se înconjoară Troiţa Căpitanului Ilie Birt, unde cânta „Hristos a înviat!”. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Vătaful poartă banderola roşie pe piept, iar armaşii mare şi mic, galbenă şi albastră, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Junii vor urma traseul devenit tradițional în ultimele decenii: str. Brâncoveanu-Barițiu-Piața Sfatului- Mureșenilor- bd. Eroilor- Republicii-Piața Sfatului- Apolonia Hirscher-str. Porții Șchei- Prundului- Piața Unirii- Pe Tocile- Podul Crețului- Pietrele lui Solomon („Între Chetri”), unde fiecare grup are masa sa.

Inclusă în „Zilele Braşovului”

Parada a fost inclusă de peste zece ani în Zilele Braşovului. De altfel, Consiliul Local a alocat bani în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de Parada Junilor. Suma va fi utilizată pentru închirierea şi hrănirea cailor, pentru plata prestaţiei fanfarei care va însoţi grupurile de Juni în ziua paradei şi pentru acoperirea altor cheltuieli aferente. „Coborârea în Cetate” va avea loc duminică începând cu ora 11.00, ceea ce va impune restricții auto și schimbări de trasee și orare RAT. În jurul orelor 13.30 Junii ajung la Pietrele lui Solomon, descalecă, apoi cântă Troparul Învierii și joacă hora Junilor, arunc buzduganul, îndeplinind astfel vechile ritualuri stabilite de tradiție.
La intrarea spre Pietrele lui Solomon va fi organizată o mare petrecere câmpenească, fiind amenajate corturi, dotate cu bănci și mese, pentru amatorii de tradiții și de bucate tradiționale. Evenimentul se va încheia la ora 18.00 cand Junii vor coborî de la Pietrele lui Solomon.

Citiți și:

Update. BRAŞOV. Accesul auto spre Pietrele lui Solomon va fi blocat, duminică! Ce alte restricţii impune Parada Junilor

BRAȘOV. Modificări de trasee și orare ale mijloacelor RATBV

Ultima oră! „Zilele Brașovului” se prelungesc!