BRAȘOV. Junii organizează astăzi Jocul Strămoșesc de la Șargu

Tinerii din Cacova (Șcheii Brașovului) împreună cu Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, Societatea Junilor Roșiori organizează astăzi tradiționalul Joc strămoșesc de la Șargu (str. General Moșoiu 27 – la Crucea de la Șargu). Jocul strămoșesc reprezintă una dintre cele mai frumoase și spectaculoase tradiții din Șchei. Este o ultimă rămășită din perioada în care comunitatea românească din Șchei mai păstra multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradițional. În prezent, deși în alte părți jocul a devenit o tradiție practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Șchei jocul strămoșesc și-a păstrat vitalitatea și unele funcții specifice. Acest lucru se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunității, tineri sau juni, grupați pe zone, în funcție de domiciliu„Jocul strămoșesc  constituie una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase tradiții ale Junilor din Șchei, constituind unul din rarele momente când  publicul brașovean poate  admira alături de Juni, pe fetele (băiatele) din Șchei, înveșmântate în portul tradițional de Șchei”, arată dr. Alexandru Stănescu, secretar al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi. Este prima activitate din an a junilor din Șchei, unde sunt prezente și juniţele, care vor purta superbele costume tradiţionale. Dansurile pe care tinerii care vor să participe la joc trebuie să le cunoască sunt: hora junilor, brâul, breaza, ardeleana, sârba și brașoveanca.

Programul începe de la 10.00, în Piața Unirii. În faţa Bisericii Sfântul Nicolae tinerii se vor prinde în horă şi după ce vor juca hora junilor în Prund, vor urca la Şargu (la Crucea de pe strada General Traian Moşoiu), unde vor cânta Troparul Învierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca după fete (băiate). Aducerea fetelor la joc va avea loc la ora 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Şargu. Perechile de tineri vor intra prin cele două porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va înconjura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde într-o horă a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Şchei. În continuarea horei, tinerii şi „băiatele” vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: brâul, breaza, ardeleana, sârba şi braşoveanca. Totul se va încheia seara, de la petrecere nelipsind grătarele și băutura. Costumul de sărbătoare feminin din Șchei este constituit din așa-numitele „haine românești” cu originea în vechiul costum medieval al aristocrației românești, reprezentat de cămășile de borangic, fustele și lăibărele din borcart, brâiele cu paftale din argint aurit care transformă portul tradițional din Șchei în cel mai bogat și mai frumos port feminin din Transilvania. Costumul tinerilor din Cacova (zonă dintre Coasta Prundului și Calea Vacilor din cartierul Șchei) este constituit aidoma celui al roșiorilor – cizme, cioareci, cămașă lungă până la genunchi brodată cu motive românești și decorată cu mii de paiete de alamă și argint aurit.  Singura diferenţă faţă de costumul Junilor Roșiori de astăzi este constituită din faptul că în loc de căciula de roșior din armata Vechiului Regat, tinerii din Cacova poartă pe cap căciulile de Regimentului de Dorobanți, supranumiți Curcani, care s-au acoperit de glorie în luptele de cucerire a redutelor de la Grivița în timpul războiului de Independență din 1877-1878.Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, ocul este organizat de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu. În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.