Cultură

BRAȘOV. Hrușcă: „Colindați, colindați, ca să vă fie bine!”

  • Hrusca la Patria (5)_201460.JPG
  • Hrusca la Patria (3)_201458.JPG
  • Hrusca la Patria (4)_201459.JPG
  • Hrusca si Apan_201463.JPG
  • Hrusca la Patria (6)_201461.JPG
  • Hrusca la Patria (7)_201462.JPG
  • Hrusca la Patria (1)_201456.JPG
 

I s-a spus „Dascălul de colinde”, „Omul-Colind” și „Colindătorul”. Românii au redescoperit prin el colindele tradiționale după 1990, când, după ce a prelucrat colindele pe care le știa din copilărie, din Ieudul natal, Ștefan Hrușcă le-a dăruit pe discuri de vinil și casete. A cules altele, le-a șlefuit și iar le-a pus în circulație. S-a stabilit în Canada, dar de peste 20 de ani (cu excepția unui singur an), revine în țară, după ce trece pe la cei din diaspora, pentru a-i colinda, fiindcă inevitabil, în fiecare an, vine Crăciunul.

Colindele lui, care nu sunt altceva decât colinde populare din Maramureș și din Ardeal, sunt atât de frumoase, sunt speciale, iar vocea lui Hrușcă atât de mângâietoare, că oamenii le-au îndrăgit și le-au ascultat până la saturație. Din aceasta s-a născut și un curent anti-Hrușcă, dar și o întreagă „mitologie” satirică. S-au făcut și grupuri pe facebook împotriva sa, s-au creat special pentru el adaptări la celebrele bancuri cu Chuck Norris, este hulit şi acuzat de unii că a monopolizat și monetizat cumva Crăciunul. Iar oamenii au uitat că îl știau de folkist, în Cenaclul „Flacăra”, că are balade de dragoste de o sensibilitate aparte despre nunți și copaci cu flori și chiar piese de muzică populară. Mulți uită sau nu știu că a venit și în alte anotimpuri să cânte și să lanseze albume, a venit în țară chiar numai să culeagă alte colinde.

Însă asta pare să-i fie soarta. Hrușcă a ajuns să se identifice cu esența Crăciunului autentic românesc. Plecat în Canada de mai bine de două decenii, nu a uitat să vorbească, să cânte şi să simtă româneşte. Vorbește cu accent, dar este doar grai maramureșean, în care nu se simte o iotă de englezism. Iar publicul îl așteaptă, îl cheamă, astfel că în turneul din acest an a ajuns să își dubleze numărul de concerte și să facă sacrificiul de-a cânta chiar în ziua de Crăciun. Se va întâmpla mâine, la Codlea, în superba sală a Casei de Cultură, ce a fost inaugurată după reabilitare în această lună, coincidență sau nu, chiar de ziua de naștere a Colindătorului, 8 decembrie.

Pentru a treia oară printre brașoveni

Ştefan Hruşcă adună astfel printre brașoveni trei concerte în această „sesiune” de colindat: a fost până acum la Sala Patria și la Cristian, în altă splendidă construcție, Casa de Cultură din comună. Peste tot el a prezentat colinde maramureşene şi ardelene, a rememorat cu haz amintirile din copilărie de la colindat și din anii când a fost învățător, a povestit şi a explicat „ritualul” colindatului, a înduioşat publicul cu celebra piesă „Ruga pentru părinţi”, și i-a antrenat pe spectatori cu la fel de cunoscutele cântece maramureșene: „Când s-o împărțit norocul”, și „Io-s fecior de moroșan”.

„Vă spun bun găsit într-o seară a Postului Crăciunului. Mă bucur că v-aţi făcut timp pentru o reîntâlnire cu colindul nostru strămoşesc. Vă mulţumesc din suflet şi v-aştept să colindăm împreună”, a spus cu modestie Ştefan Hruşcă, înclinându-se în fața publicului: „Atunci când de prin sală vine acea frumoasă energie care se numeşte suflet este cel mai frumos cadou pe care puteţi să-l faceţi unui artist care este pe scenă”.

El a salutat faptul că în sală erau mulți copii: „Este un mare lucru că ceea ce am moştenit de la părinţi, de la bunici, tot ceea ce s-a creat, frumosul acela, firescul, curatul, tradiţia – să rămână şi s-o ducă ei mai departe. M-aş bucura ca peste 20 de ani sau 10 ani, când n-o să mai pot cânta, să pot să-i văd pe ei urcând pe scenă, să vin să-i aplaud. Şi mulţumesc părinţilor care le dau astfel de educaţie copiilor lor”.

Hrușcă a explicat de unde vin colindele lui: „După primele albume pe care le-am realizat cu colinde de acasă, din Maramureş, începând din ’96 am început să cutreier Ardealul, împreună cu un foarte drag om, poetul şi regretatul prieten al nostru şi-al dumneavoastră, George Ţărnea. Am cutreierat zone din Ardeal care încă păstrează frumuseţea colindului, păstrează colindul, autenticitatea, postul, obiceiul, tradiţia. Şi-am cules colinde şi din alte zone, spunând că-i bine să aduni cât mai multe, acelea care ne sunt pe suflet, să le pot reda celor care ascultă colinde”.

Hrușcă a învățat de la Apan „Deschide ușa, creștine!”

Ca și la „Rugă pentru părinți”, Hrușcă a adus emoție în Sala Patria, când a ținut să-l omagieze pe regretatul profesor brașovean Ioan Sorin Apan, teolog, etnograf, profesor de fizică și de religie, iconar și un mare colindător, care a dus în Maramureș liceeni și studenți timp de 30 de ani, chiar și pe vremea când era interzis. Hrușcă și Apan (originar din Târgu-Lăpuș) s-au cunoscut când ambii erau dascăli prin satele maramureșene și i-a legat o mare prietenie. Nu doar că Apan și-a dus adeseori elevii la colindat în casa natală a lui Hrușcă, dar a fost prezent cu ei pe scenă la aproape toate concertele lui de colinde, de după 90, de la Brașov. „Nu pot să uit cum venea cu 30-40 de elevi din Prejmer, din Brașov, în costume populare de Maramureș, și mă colinda în casa părinților mei. A fost unul dintre marii păstrătorii și purtătorii colindului strămoșesc. Din păcate s-a prăpădit prea devreme. A cules multe colinde, a cântat multe colinde, printre care și acesta care urmează, el l-a descoperit, eu l-am preluat de la el și am avut șansa de a-l face cunoscut. Haideți să colindăm Brașovul, așa cum făcea Sorin Apan!”, a spus Hrușcă, prefațând colindul „Deschide ușa, creștine!”, pe care l-au cântat toți spectatorii.

„Românul vrea din nou să asculte colindele. Şi poate-ncet încet, îi facem să meargă şi la colindat, că degeaba ascultăm colinde, dacă nu mergem să colindăm părinţii, fraţii, rudele, prietenii. Aşa-i frumos obiceiul colindatului. Suntem singurul popor care merge să colinde unul pe celălalt. De aici din Sala Patria după ce terminaţi de văzut concertul, mergeţi la colindat. Bine, poate nu acuma, dar în noaptea de Crăciun. Este cel mai frumos obicei creştinesc şi românesc, de a merge să vestești Nașterea lui Hristos, să urezi de bine, pentru sărbători, celor dragi. Faceţi asta şi o să văcurăţaţi şi o să vă simţiţi mult mai bine sufleteşte, vă spun cu drag, o să vă fie mai bine”, ne-a îndemnat Ştefan Hruşcă.   

În culise îl aștepta o mare surpriză care i-a adus lacrimi în ochi: a primit din partea familiei Apan o icoană pictată, cărțile proaspăt reeditate ale profesorului, „Taina Cerului – astronomie și folclor” și „Taina Mării Negre – oceanografie și folclor”, poze de familie, dar și poze în care Apan și Hrușcă apăreau împreună (foto 3).

În ciuda oboselii, trubadurul a mai rămas în foaier aproape o oră pentru a-și onora promisiunea că va da „iscălituri autografe, pe orice aveţi, biletele, afişe, CD-uri. Ne facem şi poze cu telefoanele, apoi mergem spre casă să ne gândim pentru noaptea de Crăciun ce avem de făcut. Vă mulţumesc din suflet!”

Citiți și:

BRAŞOV. Hruşcă va colinda şi la Cristian, şi la Codlea

 


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button