BRAȘOV. Gernot Nussbächer, omagiat în ziua în care ar fi împlinit 80 de ani

Istoricul şi arhivistul braşovean Gernot Nussbächer ar fi împlinit astăzi 80 de ani. Dar boala și moartea au fost mai grăbite și au luat-o înainte. La aniversarea naşterii sale, Gernot Nussbächer, arhivist și istoric al Brașovului și Transilvaniei, ce a dedicat, printre altele, lucrări substanțiale lui Johannes Honterus și Bisericii Negre, temele sale de suflet, pe care le-a studiat cu pasiune, este comemorat pentru activitatea sa pe multiple planuri. Astfel, începând cu ora 11.00, la Cimitirul Luteran din Strada Lungă nr. 2 se va pune o placă memorială. De la ora 12.00, , în cadrul unui eveniment găzduit de Muzeul memorial „Casa Mureşenilor”, va fi evocat de arhivişti, bibliotecari, cercetători, cadre universitare, editori, etnografi, jurnalişti, muzeografi, muzicieni, colaboratori apropiati şi prieteni Mulţi dintre cei prezenţi au primit ajutorul şi sprijinul necondiționate în munca lor de la acest spirit generos şi atotcuprinzător.
Gernot Nussbächer s-a născut la 22 august 1939 în Braşov. A fost primul copil al soţilor Kurt Erwin Otto Nussbächer – om de afaceri şi Era Herta, născută Dienens – învăţătoare. Între anii 1946-1956 urmează cursurile şcolilor cu predare în limba germană din Braşov, după care alege Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj (1956-1961). După absolvirea facultăţii, îşi va dedica întreaga viaţă meseriei de arhivist, desfăşurându-şi activitatea la Arhivele Statului din Cluj şi Braşov. Pasionat şi harnic cercetător al istoriei medievale, cunoscător al paleografiei latine, germane şi maghiare, începe elaborarea unei opere impresionante, publicată sub forma a aproape 1.600 de titluri de cărţi, broşuri, articole de istorie şi cultură în presa de specialitate şi în cotidiene. De asemenea a fost coautor, colaborator, traducător, prefaţator la diferite volume. Numele său trece graniţele ţării, fiind cunoscut în breasla istoricilor din Germania, Austria, Ungaria şi nu numai.

La numai 18 ani, în anul 1957, debutează în presă cu un articol referitor la clopotul mare al Bisericii Negre din Braşov, iar la 34 de ani, în anul 1973, publică primul său volum, o monografie dedicată vieţii şi operei marelui umanist braşovean Johannes Honterus. A fost redactor al revistei braşovene de istorie „Cumidava” (1967-1975) şi coordonatorul rubricii de istorie locală a ziarului „Neuer Weg”(1975-1994). Din cauza emigrării rudelor sale în străinătate, este înlăturat din Arhivele Braşov, iar din 1986 până în 1989 lucrează ca bibliograf la Biblioteca Judeţeană Braşov. Revine în Arhive după Revoluţie, în anul 1990 până în 1999 când se pensionează, continuându-şi însă activitatea aici până în 2003. Din 2004 până în 2008 a lucrat ca muzeograf, cu jumătate de normă la Muzeul „Casa Mureşenilor” din Braşov. A participat la cercetarea şi descoperirea de izvoare ale istoriei României în ţări ca fosta Iugoslavie, R.D. Germană, iar după anul 1990 în Germania, Austra, Elveţia, Ungaria, Canada şi SUA. Ca recunoaştere a meritelor sale în anul 2009 i s-a decernat Medalia Honterus, iar în 2013 a fost decorat cu „Crucea de aur de merit pentru merite aduse Republicii Austria”. Profesionist desăvârşit, dedicat şi riguros până la sacrificiu, toate dublate de un caracter uman blând, sincer, jovial şi de o rară modestie, a fost pentru toţi cei care l-au cunoscut o adevărată enciclopedie vie. Prin contribuţiile sale inedite la descoperirea şi cunoaşterea istoriei noastre locale, Gernot Nussbacher rămâne cel mai mare istoric pe care l-a avut Braşovul.