BRAȘOV. Drumul spre Unire a trecut și prin Țara Făgărașului

Printre apariţiile editoriale închinate Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în Anul Centenarului, se numără şi o carte intitulată sugestiv „Drumul spre Unire”, publicată de profesorul de istorie (acum pensionar) Ioan Mândrea. Făgărăşean la origini, de-a lungul timpului pasiunea sa pentru istoria Ţării Făgăraşului s-a materializat în mai multe studii publicate în reviste de specialitate. Profesorul Mândrea a predat zeci de ani la Colegiul Economic „Andrei Bârseanu” din Braşov, dar a fost şi muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi din această postură a publicat şi în presa locală articole tematice.
„Cartea aduce în faţa cititorilor acţiunile politico-naţionale ale românilor din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului, oameni de rând sau intelectuali, în perioada marilor frământări naţionale, adică 1848-1918. Aceştia au luptat pentru realizarea năzuinţelor de neam ale poporului român, libertatea şi unitatea naţională. Lucrarea scoate în evidenţă faptul că printre miile de români participanţi la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, s-au aflat şi delegaţii Ţării Făgăraşului”, ne-a spus prof. Ioan Mândrea. Cartea, bazată pe o multidtudine de surse istorice, este considerată de dr. Constantin Rezachievici, istoric, o certă realizare a cercetării istorice din Transilvania, din epoca modernă. 
Volumul „Drumul spre unire” este recomandat cititorilor printr-un argument istoric semnat de Marian Rasaliu, prefectul Braşovului, şi a fost tipărită la Editura „Libris”, cu finanţare de la Primăria Făgăraş, chiar la iniţiativa primarului Gheorghe Sucaciu.

„Lucrarea se bazează pe o mulțime de informații din arhive, relatări din presa vremii sau din lucrări de specialitate etc., pentru a prezenta veridic, într-o ordine cronolgică firească participarea locuitorilor din Țara Făgărașului, oameni de rând sau intelecturali, la evenimentele revoluționare din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. O problemă mai puțin cunoscută în istoriografie este prezentarea revoluției pașoptiste aici la Făgăraș, unde fruntașii mișcării naționale au instuarat prima administrație «total» românească, care să le reprezinte total interesele. Tot o noutate în cercetarea istorică o reprezintă faptele petrecute la Făgăraș la data de 4 martie 1866 când populația orașului l-a aclamat pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, care a trecut prin Făgăraș, s-a oprit la «Casa Poștei», iar un grup de călăreți din Rîușor, îmbrăcați în straie românești, au însoțit alaiul domnesc prin oraș”, se arată în argumentul prefectului Marian Rasaliu.