BRAȘOV. Două biserici își sărbătoresc hramul astăzi

Două biserici ortodoxe din Brașov, aflate în cartiere extrem de îndepărtate unul de celălalt ca distanță fizică și ca istorie, își sărbătoresc astăzi hramul, având-o ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva (Paraschiva). Este vorba despre Biserica de la Groaveri, cum este cunoscută, de pe strada Dr. Baiulescu din Șchei, și despre Biserica din Triaj.

Potrivit site-ului Protopopiatului Ortodox Brașov, istoria lăcașului de cult din Șchei începe în a doua parte a secolului al XIX-lea. Fiind nevoiţi să părăsească Biserica Sf. Treime-Grecească (de pe actuala stradă George Barițiu) din Târgul Cailor şi lipsiţi de cimitir în capela din Cetate, unde se refugiaseră, românii ortodocşi cumpără de la viitorul protopop Ioan Petric în anul 1872 un teren de 695 stânjeni în Ciocrac, devenit apoi Groaveri (de la germanul Graben = cimitir). Terenul cuprindea şi o casă de piatră construită în anul 1866 şi o casă din lemn, cunoscută drept „Casa Călugărului”. După doi ani, prin strădania protopopului Bartolomeu Baiulescu, se începe constucţia capelei destinate cimitirului abia înfiinţat, aducându-se tâmpla, policandrul mic şi câteva icoane de la capela din Târgul Grâului (azi Piaţă Sfatului), fiind binecuvântată la 25 februarie 1888 de Mitropolitul Miron Românul.

Biserica este construită din piatră şi cărămidă, în formă de cruce, cu șinuri semicirculare în exterior, cu elemente orientale şi mozaice, având o lungime de 18 m, lăţime de 6 m şi înălţime de 12 m. Tavanul este boltit, având cupola centrală cu 16 ferestre. În zidurile laterale sunt amplasate 3 ferestre mari cu vitralii. Acoperişul, făcut din tablă, deţine 10 turnuleţe şi o clopotniţă cu 2 clopote. Pictura interioară este realizată în frescă de pictorul Iosif Vasu, altarul este pictat de Vasile Niculescu, iar icoanele de pe cafas sunt realizate de pictorul Dobrescu. Icoanele de pe iconostas datează din anul 1838, provenind de la capela din Cetate.

Între anii 1919 şi 1946 a deservit ca biserică a Garnizoanei militare-Braşov, având ca preot slujitor pe Eugen Saftu. În anul 1954, prin ordinul 5942 semnat de I.P.S. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului, capela devine Biserica Parohială cu hramul „Sf. Cuvioasă Parascheva”, fiind numit preot paroh Laurenţiu Victor.

Între anii 1969-1973 s-a renovat biserica, pictură interioară şi exterioară fiind resfinţită în 14 octombrie 1973 de mitropolitul Nicolae Mladin, însoţit de episcopul vicar Emilian Rășinăreanul şi un sobor de preoţi, în frunte cu pr.prof. dr. Isidor Todoran. Cimitirul din preajma Bisericii protejeaza amintirea celor mai mari personalităţi ale Braşovului: poetul Andrei Mureşianu, compozitorul Iacob Mureşianu, profesorul Andrei Bârseanu, filologul Sextil Puşcariu, protopopul Bartolomeu Baiulescu, directorul șagunist Virgil Onițiu, profesorul Ion Colan s.a.
Astăzi biserica îi are ca preoți slujitori și parohi pe Florin Gârlonța – tatăl și Florin Gârlonța – fiul.

Sfințită în 2017, după 23 de ani

Parohia Triaj a luat fiinţă în anul 1990, prin numirea aici a parohului Andrei Sicoe, acum pensionat. În anul 1992 s-a realizat în spaţiul actual al bisericii un paraclis, întrebuinţat şi azi pentru slujbele de peste săptămână, fiind binecuvântat de Î.P.S. dr. Antonie Plămădeală în anul 1993. În anul 1994 s-au încheiat lucrările la demisolul bisericii actuale, amenajat ca biserică și binecuvântat în 1994 de P.S. Calinic al Argeşului. Lucrările pentru ridicarea actualei biserici (foto 3) încep în 1994, în stil bizantin (cruce greacă înscrisă).
Actualii preoți parohi sunt Mihail Cătălin Sicoe și Ion Manea (cel care l-a înlocuit pe pr. Andrei Sicoe). În aprilie, anul acesta, mai precis în a doua zi de Paști, mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, a oficiat slujba de sfințire (târnosire) a lăcașului de cult.

Citiți și:

Ortodocșii o prăznuiesc în 14 octombrie pe Cuvioasa Paraschiva