Brașov. Cultura este o valoare „foarte importantă” pentru brașoveni. Cei mai mulți dintre ei se uită la televizor!

Viceprimarul Brașovului, Adina Durbacă, a prezentat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, câteva rezultate ale studiului Studiul de consum şi practici culturale comandat de Primăria Braşov şi Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, în vederea depunerii dosarului de candiatură pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021. 

„Acest studiu este necesar pentru întocmirea dosarului de candidatură şi realizarea strategiei culturale ale Braşovului, în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Suntem singurul oraş din ţară care a realizat acest studiu cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, instituţie acreditată care funcţionează sub autoritatea Ministerului Culturii. Datele relevate ne arată nevoia clară a comunității pentru identificarea de soluții pentru dezvoltarea educației culturale, a ofertei culturale, a infrastructurii culturale. Acest fapt ne avantajează în candidatura noastră, deoarece sunt promovate oraşele care au potenţial în dezvoltare prin cultură, nu cele care sunt deja dezvoltate din acest punct de vedere”, a declarat viceprimarul Adina Durbacă.
Potrivit sociologului Andrei Crăciun, şef Serviciu Cercetare al în cadrul Institutuluii Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, cercetarea a fost efectuată pe două eșantioane, unul compus din 800 de locuitori ai municipiului Brașov, iar celalălt a fost compus din 350 de persoane care locuiesc în celelalte localități ale Zonei Metropolitane Brașov.
O primă concluzie a cercetării, a explicat vicprimarul, este că 55,5% dintre locuitorii Brașovului consideră cultura o valoare foarte importantă. De altfel, în ceea ce privește sistemul de valori, atât pentru pentru populația Municipiului Brașov, cât şi pentru cea a Zonei Metropolitane, cea mai importantă este familia (94,1% în municipiu şi 86,3% în Zona Metropolitană). Diferenţele apar la poziţiile următoare ale preferinţelor. Astfel, în municipiul Braşov, pe locul al doilea este „școala și educația” (74,9%), iar pe cel de-al treilea „timpul liber și relaxarea” (69,8%). În schimb, pentru populația Zonei Metropolitane Brașov, după familie, cele mai importante valoari sunt „munca” (56,7%) și „școala și educația” (51,9%).

Consumatori „pasivi”, interesați de petrecerea timpului liber

Potrivit datelor oferite de Primăria Brașov, când stau acasă, cea mai răspândită şi intensă formă de consum cultural este vizionarea programelor TV, 91,4% dintre respondenţi declarând că fac acest lucru zilnic. Tot zilnic, 83,4% dintre cei chestionați au spus că ascultă muzică, 70,3% că ascultă emisiuni radio și 64% că vizionează filme.
Aceste forme de consum cultural, se arată în raportul de cercetare „sugerează imaginea unui segment important al populaţiei municipiului Braşov, care manifestă un comportament «pasiv» în ceea ce priveşte cultura”.
În schimb, procentul celor care au răspuns că își dedică timpul desfășurării unor activități de creație este de 7%.
„Datele culese indică faptul că activităţile generale de petrece a timpului liber sunt mult mai prezente în viaţa braşovenilor decât cele specifice consumului cultural. În acest sens, este mult mai probabil să întâlnim braşoveni care în timpul liber preferă să se plimbe prin parcuri şi zone verzi (54,8% săptămânal), să viziteze centre comerciale pentru efectuarea cumpărăturilor (13,7% săptămânal) sau să facă sport de întreţinere (13,4% săptămânal)”, se mai arată materialul amintit.

Filmul la cinema, cel mai „gustat” produs cultural

Muzica uşoară românească este genul muzical consumat de cei mai mulţi locuitori ai Braşovului, respectiv 53,8%. În ceea ce-i privește pe respondenții care au trecut de 50 de ani, ei preferă muzica populară, dar au fost mulți (22,6%) care au spus că ascultă muzică simfonică, gen muzical ascultat doar 6,5 % dintre tineri.
În ceea ce priveşte consumul public de bunuri culturale, cel mai apreciat este filmul vizionat în cinematografe (11,6% dintre respondenţi merg la film cel puţin o dată pe lună), urmat de participarea la sărbători sau evenimente locale (16,1% cel puţin o dată pe lună), participarea la festivaluri de diferite feluri (9,5% cel puţin o dată pe lună) sau spectacole de divertisment (7,5% cel puţin o dată pe lună) şi vizitarea muzeelor (6,7%).
Referitor la consumul cultural de spectacole, locuitorii Braşovului participă cel mai mult la spectacole de teatru (8,5% cu o frecvenţă lunară). Segmentul de non-consumatori (53,5%) este mai mic decât nivelul naţional (63,2%).
Întrebarea despre instituţiile culturale din municipiul Braşov vizitate de brașoveni cel puţin o dată în ultimele 12 luni a relevat că pe primele locuri se află Muzeul Județean de Istorie, prin Bastionul Țesătorilor (27,3 %), Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov (20,2 %), Opera Braşov (13,4 %), Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” (12,9 %), Muzeul „Prima Școală Românească” (12,3 %), Centrul Cultural Reduta cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (11,5 %), Muzeul „Casa Mureşenilor” (9,6 %), Muzeul de Artă (9,5 %) și Muzeul de Etnografie (8,4 %).
De asemenea, se arată în studiu, cei mai mulți dintre participanții la sondaj, locuitori ai Zonei Metropolitane, care au vizitat cel puțin o dată în ultimele 12 luni o instituție culturală în municipiul Brașov, au mers la Muzeul Prima Școală Românească (24,8%). Următorarele două obiective culturale cele mai vizitate au fost Muzeul Județean de Istorie – Bastionul Țesătorilor (21,1%) și Muzeul Casa Mureșenilor (20,8%).
„Un punct slab este cel al managementului instituțiilor de cultură din Brașov şi al ofertei culturale, ceea ce ne determină să considerăm că una dintre priorităţi trebuie să fie dezvoltarea capacității manageriale în domeniul culturii, prin atragerea de profesioniști, dar și prin accesarea de fonduri europene pentru formarea continuă a managerilor culturali şi pentru extinderea ofertei culturale”, a mai declarat Adina Durbacă. 
Potrivit cercetării amintite, comparând Brașovul cu situația întâlnită la nivel naţional în ceea ce priveşte dimensiunea segmentelor de non-consumatori, se poate observa că vizionatul filmelor la cinematograf, vizitarea muzeelor şi participarea la sărbători sau evenimente locale sunt singurele forme de consum cultural în rândul cărora municipiul Braşov se poziţionează mai bine, depăşind valorile naţionale. „Absenţa totală (non-participare) de la concerte organizate la filarmonică, asistarea la spectacole de operă sau operetă şi participarea la spectacole de divertisment înregistrează în Municipiul Braşov valori mai mici cu aproximativ 30 %, comparativ cu nivelul naţional. În ceea ce priveşte consumul cultural de spectacole, locuitorii Braşovului participă cel mai mult la spectacole de teatru (8,5% cu o frecvenţă lunară). Segmentul de non-consumatori (53,5%) este mai mic decât nivelul naţional (63,2%)”, se mai arată în raportul de cercetare.

„Să creștem prin cultură!”

Studiul, a mai spus Durbacă, „arată că braşovenii își iubesc orașul, iar faptul că astăzi îşi ocupă timpul liber cu plimbări în parcuri, zone comerciale sau de relaxare creează premizele creșterii consumului cultural. De asemenea că adulții au preferințele culturale deja formate și vom incerca să dezvoltăm și să diversificăm oferta culturală, să dezvoltăm apetitul și reflexul pentru consumul cultural. Pentru copii, ne dorim să două proiecte majore, respectiv «Să creștem prin cultură» – prin care să dezvoltăm programe și politici educaționale culturale și «Investim în viitor» – prin care să investim în infrastructura culturală. Aceste direcții de acțiune putem spune că reprezintă și viziunea pentru dosarul nostru de candidatură – să luăm cu împrumut cultura de la copii noștri pentru a o implementa de astăzi. Acesta este mesajul pe care îl vom transmite copiilor, părinților și bunicilor din comunitatea noastră – Creștem prin cultură!”
Cercetarea „Consum şi practici culturale” a fost realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală în perioada iulie – august 2015, la solicitarea Primăriei Municipiului Braşov şi a Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov. ), sub coordonarea sociologului Andrei Crăciun, şef Serviciu Cercetare al INCFC, care nu numai că a coordonat studiul de consum cultural pentru Braşov şi Zona Metropolitană, ci a făcut parte din echipa de cercetare-documentare pentru Strategia Naţională în Domeniul Culturii
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală a lucrat cu colectivul care a elaborat proiectul naţional „Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014 – 2020”.