Cultură

BRAŞOV. Cruce de gheaţă la praznicul Bobotezei

  • cruceadegheataacademie1.jpg
  • IMG_5724_203908.JPG
  • IMG_5721_203909.JPG
 

Pentru al şaselea an consecutiv, o biserică din Braşov are o cruce tăiată din gheaţă la praznicul Botezului Domnului.

La iniţiativa preotului militar Constantin Ciobanu, de la Biserica Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, în faţa lăcaşului de cult de pe Mihai Viteazul a fost aşezată de luni seară o impresionantă bucată de gheață, tăiată în formă de cruce. Părintele Ciobanu spune că blocul de gheaţă a fost tăiat, adus şi sculptat prin strădania aceloraşi credincioşi, Vasile Chisac şi cu ucenicii săi, care au reușit să taie gheață dintr-un în iaz din zona Glăjărie – Râşnov. „Vasile Chisac cu familia locuieşte pe strada Morii, în apropiere de Academie. Dânsul este din nordul Bucovinei, ca mine. În zona Moldovei, a Bucovinei, toate bisericile au în ziua Botezului Domnului cruci de gheaţă, chiar şi când este mai cald afară, se respectă această tradiţie. De fapt, tradiţia era ca în ziua acestui mare praznic împărătesc toată suflarea satului să meargă la apă în apropiere şi să se sfinţească apele. Şi cum acolo erau geruri mari, se făcea o copcă în gheaţă, în formă de cruce, care este sfinţitoare”, ne-a spus părintele Ciobanu.

„Ştiţi că şi când a fost cald tare am avut cruce de gheaţă la praznicul Botezului Domnului. Este extraordinar cum lucrează harul în aceste zile sfinte și schimbă firea apelor. De aceea, am așezat crucea de luni deja, ca să o avem cât mai mult. Se spune că această cruce de gheaţă ocroteşte biserica şi credincioşii de incendii devastatoare şi de alte necazuri mari. Dar ea ne aminteşte să ne gândim acum mai mult la spirit, la trăire adevărată a credinţei, fiindcă iată, de la Crăciun Dumnezeu S-a întrupat şi a venit la noi, iar acum, o dată cu Botezul îşi începe activitatea publică Mântuitorul”, a subliniat preotul.

Obiceiul construirii, de fapt al tăierii crucilor de gheaţă, înainte de Bobotează, este vechi de sute de ani, dar se întâlneşte mai rar în zonele urbane. La sate, slujba din Ajun şi chiar din ziua de Bobotează se desfăşoară într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână – sau în imediata vecinătate a unei ape curgătoare sau chiar stătătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru momentul sfinţirii se aduce apa, care se pune în vase mari de lemn şi, din Ajun, se taie, la râu, o cruce mare din gheaţă. Crucile din gheaţă rezistă cât vremea le va permite. De obicei, ele sunt lăsate în curţile bisericilor sau acolo unde au fost aşezate până se topesc sub razele soarelui.

După slujba de sfinţire a apei, din ziua praznicului Botezului Domnului, care devine astfel Agheasmă Mare, va fi sfinţită şi crucea, apoi preotul va trece la stropirea cu Agheasmă a spaţiilor din Academie. Tot la momentul sfinţirii apei, la a treia invocare a Sfintei Treimi, mai precis a celei de-a treia persoane, vor fi eliberaţi şi porumbei (simbolul Duhului Sfânt), aduşi de un tânăr din Zizin, pentru al treilea an consecutiv la bisericuţa de lemn a Academiei, de pe Mihai Viteazul 160. 

 Citiţi şi:

Botezul Domnului, ziua în care se arată Dumnezeu


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button