BRAȘOV. Centenar Zorica Lațcu

Sala Festivă a Colegiului Național „Unirea” găzduiește vineri, de la ora 13.00, un eveniment dedicat Centenarului Zoricăi Lațcu – Monahia Teodosia. Chiar pe 17 martie se împlinesc 100 de ani de la nașterea poetei, cea care, timp de opt ani (1928 – 1936), a urmat cursurile Liceului „Principesa Elena”, numele din trecut al instituției de învățământ preuniversitar brașovene. Personalitatea complexă a Maicii Teodosia va fi evocată de numeroși preoți profesori: pr. protopop Dănuț Gheorghe Benga, pr. prof. Ovidiu Moceanu – Facultatea de Litere Brașov, pr. prof. dr. Cornel Toma, pr. prof. dr. Cristian Muntean și pr. prof. Adrian Stângaciu, alături de familia Vlad, cea care a avut-o în îngrijire pe Maica Teodosia.
Cu acest prilej, va fi lansată colecția omagială „Urme de lumină”, dedicată părintelui Arsenie, părintelui Teofil, Maicii Teodosia, dar și tuturor mărturisitorilor pentru ortodoxie din temnițele comuniste, precum și CD-ul audio „Miresme de Rai”, cu texte din opera Zoricăi Lațcu.
Actrița Manuela Golescu și protopsaltul Dimitrie Voicescu vor oferi un recital de poezie mistică din creația Maicii Teodosia, precum și de muzică bizantină.
Evenimentul este organizat de Colegiul Naţional „Unirea”, în colaborare cu Protopopiatul Ortodox Braşov şi Fundaţia Golescu, cu sprijinul Asociaţiei Internaţionale a Femeii Creştine Braşov.

Cea mai importantă poetă creştină

Maica Teodosia a avut o viață impresionantă și prea puțin cunoscută. Zorica Laţcu a copilărit la Brașov, unde a urmat școala primară și Liceul Principesa Elena (actualul Unirea) apoi a studiat limbile clasice la Cluj, unde a fost o apropiată a viitorului mitropolit Bartolomeu Anania, a părintelui Ioan (Silviu) Iovan, a lui Sextil Pușcariu și a poetului și filosofului Lucian Blaga. A urmat în paralel cursurile Facultății de litere, limba și literatura franceză. După terminarea studiilor, a lucrat ca preparator principal la Institutul Român de Lingvistică din Cluj. Aici a colaborat la Dicționarul Limbii române al Academiei Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După întâlnirea providențială cu părintele Arsenie Boca de la Sâmbăta, Zorica Laţcu va îmbrățișa monahismul la Mănăstirea Vladimirești, cu numele de Teodosia. După arestare, închisoare și domiciliu forțat, revine între 1970 și 1990 la Brașov, Teodosia avea nevoie mereu de cineva în preajma ei, pentru că era afectată de o infirmitate congenitală, care nu îi permitea coordonarea mișcărilor; din cauza aceleiași afecțiuni vorbea foarte greu, întâmpinând dificultăți în comunicare. Mutându-se în Brașov continuă să scrie poezie, dar lucrează și ca traducător. În ultimele cinci luni din viață revine la Mănăstirea Vladimirești, unde este și înmormântată.
Aspazia Oțel Petrescu o caracteriza pe Zorica Lațcu fiind cea mai importantă poetă creștină a noastră. Redescoperirea ei s-a făcut datorită unui mare admirator, părintele arhimandrit Teofil Părăian. Marele duhovnic de la Mănăstirea Sâmbăta, în nenumăratele lui conferințe și dialoguri prin țară, a găsit mereu timp să recite din poeziile Zoricăi Laţcu.