BRAȘOV. Ce iese când realitatea bate ficțiunea

Istoricul Stejărel Olaru, cunoscut brașovenilor, printre altele, drept coautor, alături de Marius Oprea, al celor două ediții ale cărții „Ziua care nu se uită. 15 Noiembrie 1987 Brașov”, vine astăzi la Brașov pentru a-și lansa cel mai recent volum (2018), „Agentul nostru Victor”. Evenimentul are loc la Librăria Șt. O. Iosif, de la ora 18.00. Vor vorbi despre volum Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie, și dr.Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureșenilor”.

Volumul „Agentul nostru Victor”, de Stejărel Olaru, prezintă povestea realităților și minciunilor din biografia lui Silviu Crăciunaş, alias agentul Victor, considerat o legendă a rezistenţei anticomuniste, de fapt, unul dintre cei mai versatili colaboratori externi ai Securităţii. Însă, în ciuda talentului şi a disponibilităţii lui de a colabora, ofiţerii de informaţii de la Bucureşti au ratat prilejul de a-l transforma într-un agent dublu cu adevărat valoros. Odată cu biografia lui Crăciunaș, Stejărel Olaru prezintă o perioadă semnificativă din istoria serviciilor de informaţii româneşti, dar şi o parte a exilului românesc în Occident. Volumul urmăreşte jocul agentului cu diferite versiuni ale realităţii, aşa cum apar în biografia sa, în dosarele Securităţii şi în relaţia cu alte persoane – îndeosebi cu protectorul său, până la un punct, Ion Raţiu –, evidenţiind totodată slăbiciunile şi chiar incompetenţa Securităţii. „Cartea lui Stejărel Olaru, temeinic documentată, ilustrează perfect naivitatea din acei ani a spionajului politic al Securităţii în Occident”, a apreciat general lt. (r) Ion Mihai Pacepa. „Autoritate în domeniul istoriei serviciilor de informaţii româneşti, Stejărel Olaru ne prezintă teribila poveste a vieţii şi activităţii unui agent secret”, a notat Ruta Sepetys, autoarea volumului „Salt to the Sea”. „Cartea arată adevărata faţă a unui om a cărui minte a plăsmuit atâtea minciuni, planuri şi scenarii, încât s-a pierdut cu totul în ele şi însăşi viaţa sa, aşa cum cu o inegalabilă acribie şi precisă măiestrie o înfăţişează astăzi cititorilor Stejărel Olaru, a devenit o imensă minciună, pe care a încercat să o susţină până dincolo de moarte”, menţionează istoricul şi scriitorul Marius Oprea.  
„Dacă n-ar fi riguros documentat, acest roman nonficțional al lui Stejărel Olaru ar părea de necrezut. E plin de lovituri de teatru prin care trece protagonistul, un spion român care și-a început cariera în anii ’50 și a fost activ în slujba Securității mai mult de douăzeci de ani”, scrie Cristian Teodorescu, în articolul intitulat „Arta de a-i minți pe toți, eroic”.

Fragment din volum

Iată un fragment din carte, publicat de „Adevărul”: „La începutul anilor 1970 Silviu Crăciunaş colabora cu Securitatea mai mult din inerţie. În realitate, agentul îşi căuta propriul turn de fildeş. Voia să-şi finalizeze opera vieţii, căci în mintea şi sufletul său ardeau înăbuşit mari idei filosofice şi spirituale. Prin urmare, a simţit nevoia să se izoleze de prieteni, de realitatea înconjurătoare, şi să scrie. Situaţia lui financiară devenise excelentă, de la an la an câştiga tot mai mulţi bani şi acumulase astfel o adevărată avere. Nu mai dorea decât linişte, iar viaţa să-i mai ofere doar zece ani de trăit, căci atât considera că are nevoie pentru a-şi realiza opera magna. Părăsit de Securitate, în 1974 luase deja decizia să-şi lichideze toate afacerile, ceea ce a şi făcut pe parcursul următorilor ani. În februarie 1977, după ce şi-a vândut toate proprietăţile şi a depozitat banii în bănci, a plecat în Spania, ţară în care atât el, cât şi Sanda, se simţeau bine. […] Deşi pretindea că nu doreşte să-şi facă noi prieteni şi că vrea să trăiască izolat, a avut grijă să aibă la el mai multe exemplare ale autobiografiei sale, ediţia în limba spaniolă, Pasos perdidos, pe care le oferea uneori localnicilor, devenind astfel cunoscut printre ei ca autorul care se mutase în Andaluzia pentru a scrie un nou bestseller. A acceptat chiar să ofere un interviu, găzduindu-l între 22 şi 26 august 1981 pe scriitorul Traian Filip în casa pe care o închiriase. Filip a povestit despre întâlnirea cu Silviu Crăciunaş în cartea Corăbii dincolo de orizont, publicată în 1985 la Roma de editura Nagard, volum în care a adunat interviuri cu membrii exilului românesc consideraţi a fi elita intelectuală, precum Vintilă Horia sau George Uscătescu. A intitulat capitolul referitor la Crăciunaş Legile universului. Filip l-a descris ca fiind în plină putere creatoare, chiar dacă se deplasa «cu paşi anevoioşi şi puţin aplecat de spate». Avea o figură «prelungă, severă, trăsăturile aspre erau în contrast cu vocea blândă […]. Acum Silviu arată ca un lord, a căpătat aer englezesc, vorbeşte aproape şoptit, dar e afectuos şi toate gesturile lui ceremonioase nu pun distanţă în comunicare». Sanda, pe de altă parte, i-a părut a fi «o femeie interiorizată, cu o imaginaţie demnă de Saint Exupery». Cu acel aer de lord, bătrânul agent al Securităţii i-a descris lui Filip impresionanta sa preocupare intelectuală: «problema legilor care guvernează universul şi, implicit, omenirea şi fiinţa umană». Teoriile sale despre univers, societate şi fiinţa umană nu erau noi. Subiectul îl preocupa de mai multe decenii, şi era convins că între timp se ridicase la un nivel înalt de cunoaştere a lumii. Cum a ajuns Crăciunaş să fie absorbit de un subiect atât de profund? Supus unui regim de nesuportat după arestarea sa din septembrie 1950, agentul a cunoscut metodele brutale de anchetă ale Securităţii. În timpul detenţiei, a căzut adesea în stări de inconştienţă provocate de tortură, în timpul cărora a avut viziuni sau halucinaţii”.

Despre autor

Stejărel Olaru este istoric şi politolog. Expert în istoria serviciilor de informaţii şi analist politic, între 2006 şi 2008 a fost consilier de stat pe probleme de securitate naţională la Cancelaria orim-ministrului şi reprezentant al guvernului în Comunitatea Naţională de Informaţii. A fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2006-2010) şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (2013-2014), în prezent fiind lector universitar. A publicat Securiştii partidului. Serviciul de cadre al P.C.R. ca poliţie politică (în colab., 2002), Ziua care nu se uită. 15 Moiembrie 1987, Braşov (cu Marius Oprea, Polirom, 2003; ed. a II-a, 2017, cu Marius Oprea şi ), Cei cinci care au speriat Estul. Atacul asupra legaţiei RPR de la Berna (februarie 1955) (2003), Vademekum Contemporary History Romania. A Guide through Archives, Research Institutions, Libraries, Societies, Museums and Memorial Places (în colaborare, Romanian Institute for Recent History, 2004), Stasi şi Securitatea (în colaboarare, Humanitas, 2005) şi Rîmaru – Butcher of Bucharest (în colaborare, 2012). Este editorul Memoriilor lui Ion Raţiu.