BRAŞOV. „Camino de Santiago” trecea şi pe la Biserica Neagră

Ce este Camino de Santiago? A existat acest pelerinaj în România? Se poate face „Camino” astăzi în România? Celor ce au aceste curiozităţi le este adresată conferința „Camino de Santiago în România”, ce va fi susținută de către prof. univ. dr. Ion Nicolae, Universitatea București, președintele Asociației prietenilor „Camino de Santiago”, pelerin la Santiago de Compostela de 19 ori. Conferinţa are loc în Aula „Sergiu T. Chiriacescu” a Universității Transilvania din Brașov, astăzi, de la ora 17.00.

Drumul către Santiago de Compostela este al treilea mare pelerinaj creştin, după cele spre Ierusalim şi Roma. Anual, ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150.000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele.
În 25 iulie este sărbătorit Sfântul Apostol Iacob, iar cine ajunge în această zi la Santiago primeşte indulgenţe şi binecuvântări speciale. De aceea, în această zi, mii de pelerini se îndreaptă spre Santiago de Compostela, unde se crede că s-ar afla mormântul apostolului, care este şi patronul spiritual al Spaniei. Pelerinii parcurg drumul cu trenul, cu maşina, cu bicicleta sau autocarul, dar în special pe jos. 
Traseele către Santiago de Compostela au puncte de pornire în toată Europa apuseană şi centrală, dar cel mai bine sunt marcate pe teritoriul spaniol cu o săgeată galbenă şi cu scoica pelerinului. Cel mai cunoscut şi frecventat este El Camino Frances. Pelerinajul începe la poalele Pirineilor, în Franţa, la Saint-Jean Pied de Port, continuă prin nordul Spaniei şi se încheie la Santiago de Compostela, la moaştele Sfântului Iacob, după aproximativ 900 km. 
Timp de sute de ani, principala motivaţie a străbaterii acestui drum lung şi dificil a fost cea religioasă, de a face penitenţă sau de a cere sfântului Iacob protecţie şi ajutor; în acest sens, pelerinii francezi din Evul Mediu – în timp ce îmbrăţişau statuia aurită şi cu pietre preţioase reprezentându-l pe Apostol – i se adresau acestuia cu formula „Ami, recommande-moi à Dieu”. Pentru cei de azi pelerinajul are pe lângă scopul religios şi o motivaţie culturală şi reprezintă un test al rezistenţei fizice şi o incursiune în propria experienţă de viaţă.

În perioadele de glorie, la Santiago de Compostela au venit regi, împăraţi şi părinţi ai bisericii, precum Francisc de Assisi, iar în timpurile mai noi, Josemaria Escriva, fondatorul organizaţiei Opus Dei, principele Felipe, moştenitorul tronului Spaniei, actorii Antony Quinn şi Shirley Mclaine, scriitorul brazilian Paulo Coelho. Oraşul a revenit în atenţia întregii lumi în anul 1986 când scriitorul şi-a lansat cartea Pelerinaj la Compostela („Jurnalul unui mag”) în care descrie experienţa trăită de el însuşi pe El Camino. 
Pelerinilor, care au parcurs pe jos sau călare ultimii 100 kilometri, şi cicliştilor, care au parcurs cel puţin ultimii 200 km pe bicicletă, li se acordă un certificat de recunoaştere a traseului parcurs în scop religios. Călătorii trebuie să dovedească însă faptul că sunt pelerini cu documente ştampilate la adăposturile sau parohiile vizitate de-a lungul traseului.

În ultimele decenii s-a produs o reală renaştere a pelerinajului, iar ca o recunoaştere a însemnătăţii sale pentru lumea culturală şi spirituală europeană, din 1987 Camino de Santiago a devenit Drum Cultural European. În 1993 Camino de Santiago a fost inclus în lista moştenirilor culturale universale UNESCO.

Cei de la Asociația prietenilor „Camino de Santiago” au identificat şi un traseu care pornea din ţinuturile româneşti, trecând chiar pe la Braşov – Biserica Neagră unde s-ar afla o statuie a Sf. Ap. Iacob, dar şi prin alte localităţi învecinate. Mai multe detalii, inclusiv o hartă găsiți pe https://www.caminoromania.org/