BRAȘOV. Biserica Evanghelică începe sărbătorirea a 500 de ani de la Reformă

Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România (B.E.C.A.R), care la Brașov este reprezentată de Biserica Neagră, sărbătorește în acest an împlinirea a 500 de la Reforma lui Martin Luther, aniversarea fiind marcată printr-o serie de evenimente care se vor încheia în anul 2018, a declarat la Brașov Reinhart Guib, Episcopul B.E.C.A.R.
„La 31 octombrie 1517 Martin Luther a fixat 95 de teze pe ușa bisericii din Wittenberg, protestând prin ele contra practicelor necreștine ale Bisericii Catolice de atunci și deschizând o campanie de readucere a credinței creștine pe baza clară a Sfintei Scripturi și a credinței în Isus Hristos ca unic Mântuitor, fără lucrarea omului. Această Reformă a avut un impact revoluționar în Europa și în lume, Fără ea nu am fi avut astăzi democrație și libertate, toleranță religioasă, limbă maternă și educație, răspundere socială și politică, presă și critică și așa mai departe. Reforma bisericească a lui Marttin Luther a fost începutul reformelor în biserica catolică și a dus până la urmă la formarea bisericilor protestante. Pentru că Biserica Catolică nu a vrut să se reformeze s-au născut bisericile protestante care au protestat în acea vreme cum se protestează și astăzi contra impunerii unor valori care nu satisfăceau mulțimea și nu erau pe baza Bibliei, și a credinței în Isus Hristor ca unic Mântuitor cuvântul lui Dumnezeu Isus Mântuitorul”, a precizat episcopul Reinhart Guib.

Preluată în Transilvania

Reforma inițiată de Luther a fost preluată de alți reformatori ca Huldreich Zwingli, Johannes Calvin, Franz Davidis în întreaga Europă și în Transilvania. Transilvania a fost una din părțile Europei care a preluat această reformă și prima dată în 1568 la Dieta de la Turda a fost și proclamat ca religiile să fie acceptate, cea catolică, cele protestante și cea ortodoxă, pentru prima dată menționată și tolerată. Scrierile și ideile lui Martin Luther au ajuns în Transilvania, pe de o parte prin negustori, iar pe de altă parte prin studenții transilvăneni sași, care studiau la Wittenberg și reveneau acasă. Johannes Honterus din Coronensis, actualul Brașov, a devenit prin scrierile sale și hărțile Cosmosului și Transilvaniei nu doar cunoscut, dar și renumit prin Cartea Reformei. Aceasta a tipărit-o în anul 1543 la Brașov, pentru care i-au fost aduse laude însuși de Luther. Cartea Reformei a stat mai târziu la baza reformei școlare și bisericești din Transilvania, a mai spus sursa citată.„Această reformă a fost de fapt începutul unei noi ere pentru Transilvania, bisericile nu numai că și-au impus punctul de vedere, dar au și adus națiunii săsești, maghiare și românești o viață mai bună care a însemnat axarea pe valori creștine, faptul că nu totul stă la îndemâna preotului și enoriașii au un cuvânt de spus, și cuvântul laicilor a devenit foarte important, împreună trebuie condusă o parohie. Reforma a fost întâi și întâi o reformă a instituțiilor, o reformă a școlii, școala a fost introdusă ca ceva necesar pentru fiecare enoriaș, pentru fiecare om, ceea ce a dus la o mai bună percepere a Bibliei și a scrierilor de pe acea vreme”, a punctat episcopul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România.
Biserica Evanghelică C.A din România, Asociația Sașilor din Germania și Comunitatea Sașilor Evanghelici vor poposi până în primăvara anului viitor în 12 orașe din întreaga Europă în care s-au derulat episoade istorice relevante pentru Reforma luterană din Transilvania. În fiecare dintre aceste locuri se va organiza câte un eveniment și se va planta câte un merișor. Plantarea merișorilor se raportează la un cuvânt atribuit lui Martin Luther: „Dacă aș ști că mâine lumea se va sfârși, astăzi aș mai planta un merișor”. Astfel plantarea unui măr invocă simbolic speranța în timpuri tulburi.